am o emoție stranie când percep lucrurile deformat
coșul pieptului scoate fum ca o locomotivă
și mă opresc panicat

de unde vine deformarea asta
le iau și le număr pe toate
frustrările iubirile oamenii chiar fructele
un clopoțel se mișcă scurt ca un pește în apă
doar așa se poate explica

cine naiba mă pune să cobor în subconștient
să nu mai înțeleagă nimeni
ce spun

regele pui a mâncat toți supușii pui spune un vechi proverb
stupid
despre creația lumii când eu
dincolo de suferințe mă simt încă
o teorie practică a
exploziei psihologice rușinos de simple

ar trebui să sufăr mai mult până
s-ar simplifica toate
s-ar înșira obiectele în forma lor primordială
germenii lucrurilor ar sta ca puii de găină pe-o pajiște
mică și edenică
eu i-aș număra ca un gospodar cumsecade
și-aș spune

ptiu iar a pocit dumnezeu câțiva