agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Au pied du grand chêne ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-01-30 | [Ce texte devrait être lu en romana] |
Fumegă verde candela Lunii pline;
vântul aduce miros de tămâie și gânduri mai vechi răscolesc amintiri calde ca sângele proaspăt. Scapără stele ca-ntr-o noapte în care omul aduce prinos acerbelor înălțimi pe care nu le-a cucerit niciodată, decât în visurile cele mai colorate și care, a doua zi, deveneau o și mai mare tristețe. Pe drumul luminat de frunzișul verde al Lunii, merg de unul singur, vorbind din când în când cu mine însumi, spre a-mi alunga teama, că-aș fi rămas doar eu de pază la marginile pământului. Lună plină, cercul lui Diogene în flăcări, cum să mă bucur de tine, când sub puterea ta, suferința urcă, nestăpânită urcă, până la ultimul gând, întocmai ca apele-n maree nebună? E cineva care vrea să împartă cu mine noaptea aceasta cu Lună plină!?!
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité