La sfatul înțelepților de sare
Am investit tăcere, plâns și ani
Mi-am atârnat mirările la soare
De când cădeau din cer hipopotami


Și am intrat în peșteri ca răspuns
Acelor întrebări, cu stalactite-n creștet
Din pânze de păianjen și capete de urs
Dar am ieșit mai palid și mai veșted


Nici azi când vârsta - și vântură nisipul
Și toate jurămintele - au fost rupte
Nu las furnici să-mi traverseze chipul
Mai ascuțit ca lancea după lupte


Nici azi, încondeiat în cretă și nămol
Sub lovituri de bici trăgând la hamul
Iertărilor fregate nu mă scol
Să vând privighetoarea, să tai ramul


Eu locuiesc în pielea mea ca astrul
Neatârnat și mai bogat c-un sfanț
Cu pepeni galbeni mituiesc dezastrul
La bicicleta morții îi pun lanț.