zăpada mieilor mi-e cușmă
afara zidurilor între care voi
sclipind la geamuri ca dovlecii
credeți că a venit mașina de gunoi
din înălțimi să curețe aleea

scot sticla mică de alcool și strig
în fața voastră litera nu arde!
zăpada mieilor mi-e cușmă
îmbib cu ea măslinii reci și goi
zări-vom cuibul păsării departe

cum muceziți mai scărmănați ciulini
și cum petreceți lâna la argea
dar nu mașina de gunoi – lumina
dovleacului e de sămânță grea
zăpada mieilor mi-e cușmă