aș fi putut îmbrăca hainele
mele cele negre așa ca mai
demult și să trec pe sub
cortinele căzute să iau cu
mine vorbele și să le arunc
printre pereți să ascult apoi
murmurul celor ce n-au auzit
nimic și tăcerea celor care
aud mereu câte ceva
aș fi putut să fac toate astea
și chiar să-mi adun vorbele
apoi