nici nu fumez dar scriu impresii pe o foiță de țigară…

o vrăbiuță rătăcită în cătun nu nimerește aerul de-afară

pereții prăfuiți din camera pustie se-ntunecă spre mine

mă-nvărt ca buha amorțită și calc prin urme de ferestre

pe sârmele de joasă tensiune se tolănește-un soare galeș

îndemn să plec altundeva dar morbul mă nedumerește

pe-asfaltul de răbdări strivit îndură ochiul clipă de uraniu

măsele sufocate-n sinus acid produc rugină-n maxilar

mă mir cu ochii basculați de unde o impresie de zestre

pictat îmi pare orizontul cu pensulații de spațiu mortuar

sparg rama și mă-ncerc de unde picură lumini de ghips

spre ce curg spații umplând reverberări de vechi plural

aridă adiere fără vârstă…

ca și bătrâna sărbătoare-s trist

fumul se-mprăștie

și plouă

cumplită ignoranță port în gând

printre claxoane amenințătoare căruțele se-ntrec gregar