Iscoditoarea

Cum poți să vii ,
În casa mea nefericito ?
Ce te interesează soarta mea ?
De ce- mi vii, ca o pisică blândă ?
Ce ghearele, în carne mi-ai băga.
De ce cu întrebări,
Aiurea te hrănești ?
Și nu-ți faci timp,
Să-ți pui fața-n oglindă.
De ce nu vezi prietenia mea ?
Și cum adesea te tratez ,
In vizita la mine, tu când vii.
Căci ce-am mai bun ,
Cu drag îți pun pe masă,
Plăcută vizita să-ți fac ,
Și-a ta venire,
Să fie călduroasă.
De ce mă faci
Adesea să regret,
Că ți-am deschis
Iar ușa la intrare.
S-aud doar bârfe ,
Și lucruri fără rost,
Priviri șirete și iscoditoare,
De care și eu ,
La mine-n casă, n-am scăpare.
De ce ataci intimitatea mea ?,
Cu ce îți face viața
Mai frumoasă ?
Tu nu vezi, cât de grea,
E viața ta ?
De ce nu te ocupi,
De a ta soartă ?
Și timpul tău îl pierzi,
Pe străzi, mai toată ziua,
Vânând ocazii diferite,
Cu care viața amărâtă
Þi-o hrănești,
Iar asta, tu nu vezi, iscoditoareo !

9-09-2003