ultimele raze de soare din an
se scurg in toamna tarzie
dorm de mult macii din lan
iar vantul imi scutura pana din palarie.



din o mie de fire de iarba, acum
doar doua mai arata a verde
parca-i calca pe un drum
si totusi te-ai pierde.


frunzele isi iau ramas bun
de la copacii ce casa le-au fost
si acelasi vant nebun
imi zboara palaria din cap far' rost.


melcii fricosi s-au inchis
in cochiliile lor bine ferecate
vara parca a fost doar un vis
ca asa-i de departe!