Nimeni nu știe să mai moară, dacă sunteți
Cel puțin pătați de descântece sau mai mult,
Dacă vi s-au înghesuit cu de-a sila în mijlocul
Palmei căderile serii, vei lua parte la spectacol
Hai, să-l inventăm acum, vino și tu cu sângele
Aburind mai aproape de vene, acum e liniște,
Nimeni nu aruncă cu pietre la fereastra fără obloane
Dacă ai reușit să plângi în viața asta, dă măcar o iubire
Sau regizează mai departe crâmpeiul, scoate-ți hainele
Și intră și tu în cea de-a zecea muză, vei fi surprins
Că aici nimeni nu moare, ăsta era tot farmecul, să ne
Prefacem că suntem vii. Intră ușa e deschisă, ți-am mai spus.