La picioarele acelor coloși eu stăteam,
cu capul ridicat spre înălțimi
si privirea pierdută,
contemplând infinitul și eternitatea.
Stăteam meditând asupra tuturor necunoscutelor,
în fața acelor păzitori ai pământului
veșnic impasibili la trecerea secolelor
care pietrificau chipurile lor
si le învolburau albele bărbi.

Aici stăteam și întrebările mă copleșeau
în timp ce lumea continua sa se transforme
sub ochii giganților milenari.



august 2002








Le montagne


Ai piedi di quei colossi stavo
con lo sguardo perso nel vuoto,
la testa rizzata verso l’alto,
a contemplare l’infinito e l’eternità.
A rimuginare su questi incognite stavo
di fronte a quei guardiani della terra,
sempre impassibili al passare di ogni secolo
che induriva loro il viso e infoltiva
le loro lunghe barbe bianchissime.

Lì stavo e tante domande mi assalivano
mentre il mondo continuava a trasformarsi
sotto gli occhi di quei secolari giganti.