Cunosc toate gândurile tale
Despre această imitație de paradis,
Le repeți cu voce tare
A nu știu câta oară.

Îmi spui mereu că lumea
Nu va fi niciodată perfectă,
Că te-ai săturat de replici banale
Și de prejudecăți stupide…

Îmi spui că îți este dor
De nopțle liniștite
Reflectate în ferestrele
Ude de ploaie…

Privind melancolic
cerul parțial colorat
Încerci să îmi explici
De ce zăpada e neagră,

De ce cuvântul "pereche"
Sună trist și desuet
Ca o melodie veche
Și de ce n-ai să înveți niciodată
Să uiți.