Priveste aceasta fiinta minunata, pribeagule,
zamislita in vartejul din adancurile oceanului,
invesmantata in pielea dragonilor de dantela.

Pe ea doar ploaia o atinge,
doar vantul o mangaie,
doar clipa o sperie.

Simte-i privirea arzatoare,
inima ce se zbate neincetat,
umarul ce tremura gingas.

Asculta-i glasul ca un clinchet;
canta despre gruiurile de la apus
pe o limba pierduta pentru noi.

Priveste-o bine,
dar uit-o chiar acum
caci ea e fiica binecuvantata a elfilor.


11 ianuarie 2003