istoria mea se scrie prin tine,
iar eu ma scriu prin istoria ta,
ma plange o lacrima ce nu mai vine
si parca nu mai vine nici lacrima ta.

ma sufoca poezia ta, modernista,
e ceva ce nu stiu daca mai e,
e poate numai o poveste trista
de care inca nimeni nu are idee.

e versul tau atat de nebun,
sau poate e numai inchipuirea mea,
te las pe tine sa decizi,
si poate imi vei spune si mie parerea ta.

este istoria ce se scrie prin tine
sau poate istoria ce se scrie prin noi,
consider ca lumea e destul de mare
sa ne cuprinda pe amandoi.

fara nici o suparare.