Pasaj: Nimeni nu mai stie de cruciada copiilor.

Eu nu o am pe
Dora libelula
Cu ochii lungi de pe frunzele cazute asta toamna…

Eu n-am cui spune:
Fi pe faza ca vine!
Nu am cui naste poziile mele.

Eu n-am asa o usa mare
Cu zavoarele uitate
Si nici o masa cu un pahar vesnic vinos.

Eu nu am cui sopti noptile:
Suflete dormi? Hai sa mosim o poezie ca imi vorbeste ingerul.
Ea este mereu obosita si foarte plictisita.

Apofatica: Poeziile mele nu se nasc niciodata cu cezariana si nici pline de sange.
Catafatica: Poeziile mele se nasc printr-o deschidere a sufletului cu o lacrima bisturiica.
___________________________________________________________
Observatie: O fata oarba la raionul de jucarii poate numai sa pipaie si sa aduca asa, aproape de gura, a de simtit-o-mirosit-o-invatat-o orice jucarie.(pe cele de pe rafturile de sus nu le stie)

Binar: Da-mi 20 de centi sa-i dau la batranica mea. Mama lui de acordeon. Garcia Lorca.

Anatema: „Bunul Dumnezeu sa va pazeasca maica pe unde o-ti umbla…“

Faleza: Hai sa gramaticim niste idei despre Don Quijote. Eu aduc morile de vant si tu aduci literele tale pline de reguli.

Pieta: „Eli, Eli, lama sabahtani!“. I.N.R.I.

Descifrare: O poezie se poate ucide printr-o simpla nescriere. Si-atunci ingerii duc mai departe o pereche de aripi si und dans nebun de ape.