Strânge buca întinată de săruturi insolente
Lustruind distrat icoana criticilor pertinente...
Pana-ți dreaptă ca un falus norilor din lumi fecunde
Pântecele gros de ceață cu metafore inunde...

Cum șezutul azi atrage rătăcirea unor aștri
Nu-ți lăsa firul gândirii încâlcit de ochi albaștri
Căci poteca spre mărire trece tot prin lupanare
Unde până și Gorgona pare divă-n lumânare!...

Ciotloșe, trăi-ți-ar neamul, a gândi mă tem că poți
Cu eseuri încâlcite să ne faci savanți pe toți –
Sub stindardul cărtăriei ne vom aduna puhoi
Și-om scăpa literatura de ploșnițe și gunoi...