azi n-am baut cafea peretii erau asa de albi
dincolo de Tchaikovsky se ploua torential cu secvente
tu pe canapea aranjundu-ti suvitele de par negru
eu coborand pe scari
te-ai trezit iubito?
eu de fapt nu dormeam niciodata tu nu stiai
mie-mi era teama s-adorm
cafeneaua noastra deschidea mereu tarziu
tu te asezai la geam
sa vezi marea
mie nu-mi pasa eu te vedeam oricum
nu nu plang acum asta nu-i plans
asta-i ce ramane cand ai uitat sa plangi
nu mai stiu se pare ca m-am pierdut
pe undeva
intre tine si alt cer nici nu mai conteaza
eram un element dintr-o multime
ce nu coincide