Iartă-mă
suflete de pământ și de sare
iartă-mă
căci am uitat ușile și
ferestrele deschise prin tine

Am adormit
sau poate am uitat
de pași grei...

liniște. După furtună
N-a mai ramas decât nimicul unui cântec
de primavară, petale de magnolii
și tu
la celălalt capăt.