sapte cai dorm pe zabale,
ploua, ploua fraul greu,
ploua-n gand Domniei Tale,
lacrimeaza Dumnezeu.

cel dintai fugar e-o noapte
cu seleni pe la feresti.
da! lumina curge-n soapte,
te contempli-n vals ca esti.

murgul duce-n straiul doi
innoptarea-mpreunata
pe un astru; vesnic goi,
cerul meu si nimb de fata.

roibul ferm, c-un brat pe tina
catre cercuri a zburat.
catre zari e o lumina
ce a fost doar altadat`.

patru murgi veneau solie,
sa imi spuie despre vant.
innoptat in poezie,
in sicriu, sau in mormant.

un fugar cu cinci umbrele
duce stihul catre brau
sa se apere de stele
cuprinzandu-se in frau.

sapte cai dorm in sicriu,
in pereti sa-ncetinesti
si sa afli ca esti viu;
mai presus afland ca esti.