atat am putut sa zabovim si toate cartile aratau
doar negru cate serpentine a trebuit sa ocoleasca
Dumnezeul fiecaruia dar iata am crescut in lotusi
morti descifrand toate ratiunile intr-o ploaie sau
doar cozi de matura ne sunt cuvintele si iertate pacatele
cu prea mult capital de inceput esti alb intre atatea
cruci pe paturi dezvelite de incest si dorinte suave
eu cazuta tu un fel de animal si toate cuvintele arata
spre Roma atat de fin cu aghezmuielile stancilor
ne-am incalcit de la bun inceput martisoare albnegru
ne curge Isis prin firele parului pubian adanceste-te
in spuma gasirii fiindca ochii vad atata tacere lugubra
in oasele noastre rasfirate peste timpul lanced
si nici un razboi n-a fost mai crancen