După ce tălpile lui au luat-o în sens invers promisiunilor
am avut o trăire necunoscută
de copac stilizat cu crengile toate lăsate în drum
Dimineața devreme
oglinda-mi spunea o lungă poveste
despre chipul meu
o mască de-acum
sinistru întoarsă pe dos
Doctorii credeau că sunt în sevraj
de aceea stelele-mi picau mereu cu capul în jos
și curios nu mureau
Mă priveau anume
Mă-ntrebau de sănătate sau
cât mai aveau a se pierde
prin labirintul acut de șoapte

Tu-mi ziceai sa nu mă tem
să am încredere
că te vei duce la vănătoare
la fel ca altădată -
Iubito
am plecat să-mi vânez zilele
lasă ușa descuiată
descuie-te și pe tine
pregătește cuptoru' si vinu' cel bun
mă voi întoarce cu vânatul stins
să faci ce crezi cu el
apoi promit
n-am să mai plec nicicând
aici rămân
cu tine
fără mine