Halina Poswiatowska (1935-1967) poet polonez şi traducatoare din franceză şi engleză.Moartă la numai 32 de ani în urma unei operaÈ›ii cardiace.
Cultivă o poezie sensibilă, subtilă, senzuală, marcată de experienÈ›a individuală a durerii fizice şi morale provocată de-o boală incurabilă de inimă - organ vital care ameninÈ›ă în orice clipă să nu mai bată.
Abordează temele universale ale iubirii şi morÈ›ii, a corpului uman pe care-l cîntă subliniidu-i forÈ›a, fragilitatea şi caracterul perisabil.
Volume:
1958 - Imn idolatru
1963 - Ziua de azi
1966 - Odă mîinilor
1975 - ÃŽncă o amintire

Am tradus poeziile ei din limba franceză pentru a o face cunoscută cititorilor din Romania.
Cine ştie poloneza o poate traduce din internet (google).


*

Îți surîd.Ce-i surîsul?
O lumină trimisă de-o stea altei stele.

Un parfum ce-aleargă printre ierburi în cîmpia de zumzet.

O dulce culoare, verdele ochilor mei
împletindu-se-ntre degetele tale.

Ţii în mîini corpul de şoapte al livezilor.

Conturul ierbii îngust şi aspru
spune privirea mea pierdută-n infinit.

*

ieri scriam poezii
aşa cum împart azi săruturi
sărutările mele sînt tot mai puÈ›in scumpe
şi poeziile din ce în ce mai rare

acum scriu numai cînd
culoarea unei flori mă răneşte
sau cînd un liliac în zborul lui nocturn
îmi atinge obrazul

îmbrăÈ›işez în toate anotimpurile
studenÈ›i şi medici
poeÈ›i întîlniÈ›i întîmplător

apoi ei fac din asta poezii
aşa cum eu împart săruturi
ameÈ›itor cu pumnii în grabă

*

Doamne ai milă de mine
de ce m-ai creat
neasemănătoare
pietrelor dure

sînt plină de misterele tale
schimb apa în vinul dorinței
şi-n sînge vinul îl schimb în flacără

Doamne al durerii din mine
cu un suflu de satin îmbracă-mi
cuibul gol al inimii

uşor - să nu-i răneşti aripile -
insuflă în mine pasărea
al cărei cîntec de argint e iubirea

*

de fiecare dată cînd vreau să trăiesc strig
cînd simt că viaÈ›a mă lasă
mă lipesc de ea
şi-i spun : viaÈ›ă
nu pleca încă

îi iau mîna caldă în mîna mea
şoptindu-i la ureche :

viaÈ›ă
ca şi cum viaÈ›a ar fi cineva pe care-l iubesc
şi-i gata să mă părăsească

mă agăÈ› de gîtul ei şi strig :
mor dacă pleci