doar tu m-ai pus ca să-ți citesc în palmă
când zarea se gătea de asfințit
da-n noi mărețul timp neodihnit
punea magneți în starea de alarmă

și eu m-am adâncit în cartea caldă
s-o buchisesc și să-ți traduc discret
că e înscris cu linii berechet
ca-n seara văduvită de regret
să se înalțe tandru și încet
pe-un șold de mal un cântec în duet

și tu de ciudă mi-ai servit un ghiont
dar ce puteai să faci când ancestral decret
ne biciuia cu foc prin noaptea calmă
de n-au putut celulele s-adoarmă
până aromele nu s-au făcut buchet