Sunt zile
Când trec pe lângă mine
Și nu mă recunosc,
Când deschid gura
Și se aud claxoane
Când treci pe lângă mine
Si nu mă vezi
Cum atârn
Pe muchia umbrei.

Sunt zile
Când sufăr
O ruptură inumană
Și mă preling
Pe pereți
Când știu
Că mă otrăvești
Cu sărutul tău
Amputat
Și totuși
Tac
Și zâmbesc
Final


Sunt zile
Când îți aștept
Trădarea
Cu încurajări
(Oricum cea mai rea trădare
Este
ÃŽntotdeauna,
ÃŽntotdeauna
Cea din interior)

Sunt zile
Când totul,
Totul,
Este mereu,
Mereu
La fel,
Zile
ÃŽn care este
Doar noapte
Iar focul
Este imposibil
De aprins
Și doar tu
Mai strălucești
Ca un miraj
În ceață.