agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ You are
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-05-29 | [This text should be read in romana] |
Articolul 200 marsaluieste liber prin Bucuresti
Simbata seara, cind in Franta nu se asezasera inca la cina, in fata farfuriilor cu brinza si cu pere, adeptii stingii, cei responsabili cu toleranta mondiala, obositi cumva dupa zile de marsuri in care au tipat pe strazi ca patriile vor fi transformate in judete, avu loc si-n tara noastra, la Bucuresti, un mars in premiera nationala: marsul homosexualilor si al lesbinelor. La patru ani dupa ce Parlamentul Romaniei a scos din Codul Penal articolul 200 ce-I arunca in puscarii pe iubitorii de acelasi sex, vreo doua sute de homosexuali si de lesbine au indraznit simbata seara, de la 18.30, un mars menit sa anunte natia ca si ei exista si tre sa respire acelasi aer ca heterosexualii. "Aerul respectului", spunea unul din fruntea manifestantilor. Inconjurati de jandarmi transpirati nu atit de la soare, cit de la stresul neobisnuitei lor misiuni, manifestantii si-a dat intilnire la fintinile din Piata Unirii. Locul lor consacrat de intilnire, in Piata Operei,le fusese refuzat de primarie, drept punct de plecare. Iata-i pornind deci pe bulevardul Dimitrie Cantemir spre Parcul Carol. Mai toate site-urile ziarelor care anuntasera mitingul lor fusesera acoperite de mesaje cu injuraturi sau texte ce propuneau conexiuni carnale chiar intre presedintele statului sI ministrul de justitiei, Monica Macovei,doi din putinii lor sustinatori oficiali. Asa ca homosexualii au convenit sa nu apara despuiati, ci doar cu o banderola pe brat sau cu o eticheta la piept, “GAY FEST 2005”. Doar citiva travestiti au aparut in rochite, pe tocuri si sulemeniti. Mai ales asupra lor aveau sa caute privirile bucurestenilor ce umpleau troturarele. Abia se urni de linga fintinile arteziene coloana, in care se infiltrasera activisti ai drepturilor de tot soiul, politisti in civil si citeva zeci de ziaristi, unii speriati ca vor fi trasi in poze alaturi de copilele cu testicole, ca asupra mergatorilor incadrati de bastoane sI de casti se napustira strigatele trecatorilor. Un mustacios cu o statie de emisie receptie in mina, ce parea seful dispozitivului de jandarmi, racnea la sergenti sa tina strinsa coloana. Gospodari in maieuri albe se holbau de la balcoanele cu termopan, elevi veniti in excursie sa vada Muzeul Satului fotografiau sub privirile amuzate ale dirigintilor, iar tigani tatuati zbierau de pe margine “Huo, bulangiilor!” Mustaciosul era pulbere de nervi. Statul hotarise pentru ei libertate, iar jandarmii, bratul statului, isi faceau datoria. Obtinusera baietii astia autorizatie de la Primarie, obtinusera. Iar ordinul era clar. Dispozitivul nu trebuia penetrat. Dintr-un grupuscul de barbi disciplinate de pe trotuar se itira citeva pinze albe, cu indemnuri la credinta ortodoxa. “Ba, aveti a-u-t-o-ri-zatie!??”, racni mustaciosul si, intr-o clipita, pinzele albe dimpreuna cu barbile disparura sub bastoane, ingramadite intr-un gard viu. Jandarmii alergara inapoi sa protejeze laturile coloanei, in care vroiau sa intre, la fiecare metru, injurind, unii de pe trotuar. Erau citiva la vreo cincizeci de ani, elegant imbracati, ce urmau cuminiti de pe trotuar coloana, ca apoi, cind prindeau vreo veriga de jandarm absenta sa napusteau cu pumnii si cu gura slobozind injuraturi catre homosexuali. Un taximetrist nimeri in miezul coloanei, chiar in fata unui rind de lesbiene bronzate, inlantuite de git, cu tite adevarate, din carne fina, nu din silicon, aproape la fel de sexoase pe cit alea de la purta el agatate de bordul Daciei. Incerca sa faca la dreapta, dar ochii i se bulbucara de atita rotit, ba la gagici, ba la jandarmii ce spumegau. Cind il zari pe nefericit, mustaciosul aproape ca-si smulse parul din cap: “Ce-I cu tine, aici, baaaaaaaaaaa, dispari!” Si bulbucatul apasa strasnic pedala. De pe margine, iarasi strigate groase: “Poponarilor, plecati din tara asta! Rusine, rusine, rusine” O batrina voinica mai curind de gura, imbracata in negru, de genul babelor care, prin telejurnale, agita cite o sapa la conflictele dintre popii aceluiasi sat, urmarea de zeci de metri coloana si striga cu miinile pilnie la gura: “Sodoma, asta-i pacatul sfirsitului lumii, fiti blestematI, nelegiutilor!” La urletele groase ale strazii, "nelegiuitii" raspundeau cu un cor de chiuituri subtiri. Un fel de chiuit de fete bete, dar subtire nu pentru ca asa vorbeau intre ei, ci pentru a-si striga in felul asta identitatea. Dintre marsluitori, unul palid, Cristi il chema, 19 ani, "stilist de par", marturisea emotionat partenerului sau,”Soro, am dat interviu la PRO TV, auzi, soro, o sa apar la stiri!” “Striga sI tu, ceva!”, il indemna celalalt sa raspunda strazii. “Ce sa strig, fa, ce sa strig, sa ma linga in pizda astia de pe margine, ca au fost si ei macar o data, in copilarie, homo!”, ii raspunse stilistul de par, privind cu dispret la frezurile sauvage de pe margine. Apoi gluma s-a ingrosat. Citiva jandarmi o zbughira pe trotuar si ii prinsera intr-un cerc pe cei cam cincizeci de tineri de la Noua Dreapta, ce agitau insemnele partidului lor legionar si strigau “Moarte poponarilor, rusine, rusine sa va fie!” Unii erau imbracati in costume populare, altii, ceva mai solizi si rasi in cap, in tricouri in blugi. Purtau pe gura si pe nas niste masti albe, precum poarta muncitorii care lucreaza in praf. Aruncau spre demostranti si cu icoane, ba chiar, nu e sigur daca dinspre ei, a explodat in multime si o petarda. Insa nimeni n-a fost ranit. Jandarmii i-au blocat si i-au urcat in citeva dube ce urmareau coloana. In aer plutea inca miros de ciomgeala. Marsaluitorii iutira pasul. Pe acoperisul unui bloc vreo zece muncitori ce lucrau poate la izolatia imobilului se oprisera din treaba sI se zgiiau la strada. Homosexualii agitau pancardele cu “OUT AND PROUD”, pozind din ce in ce mai indraznet pentru fotorepoteri si camere TV. Unul dintre demonstranti, inalt, suplu, imbracat in negru, cu pletele strinse, iar la mijloc centura de piele cu tinte, zicea ca de 25 de ani asteapta marsul asta. Acum are 42, il cheama David, si se jura ca-i contabil. Incearca sa nuanteze “Aici avem un GAY FEST, in Occident se tin Paradele Gay, acolo poti fi mindru ca esti homo, la noi putem doar sa anuntam ca existam! Iar astazi cerem sa respiram acelasi aer, al respectului, ne-am saturat sa traim cu senzatia ca sintem tolerati!” Ii da dreptate partenerul sau, Bogdan, 42 de ani, si el imbracat in negru, ca un desperados, doar ca lucreaza drept controlor de calitate in turism. “Aducem beneficii tarii asteia, ne facem bine treaba la serviciu, de asta vrem respectul celorlalti!” . La 19.04, linga statia de metro Tineretului, mustaciosul cu statie anunta ca marsul s-a incheiat aici. Incepu sa picure gros, insa oamenii nu se dadeau plecati. Lesbinele imbracate mai ambiguu s-au amestecat in multimea ce cobora in subteran. Cei cinci travestiti se incuiasera intr-o dubita a lor, pe care filfiia steagul Romaniei. Linga masina, patru jandarmi il inconjurau inca pe organizatorul marsului, Florin Buhuceanu, liderul asociatiei Accept, de sprijinire a homosexualilor. Mustaciosul striga la oamenii lui sa se retraga, ca “aici s-a incheiat treaba noastra”. Un reporter de la PRIMA TV fugea dupa mustacios cu o intrebare imbecila: “Sinteti de acord cu ce s-a intimplat aici?” Ofiterul nu-i raspunse. Striga inca o data la oameni lui, sa iasa din dispozitiv. Jandarmii, nemiscati. Poate nu auzisera. Imbracat intr-o camasa roz, cu ochelari cu rama subtire, bun vorbitor engleza si fost student pe bucati la citeva seminarii teologice, Buhuceanu ii anunta pe ziaristi ca o sa mai tina un mars, “cit de curind, dar cu mai mult spectacol, cu muzica sI cu dans din plin”. Mustaciosul mai slobozi o strigare, iar jandarmii prinsera de veste si-l lasara pe liderul subtirel si roz intre dubita sI multime. Incepu sa ploua pe bune. Prin geamurile dubitei se zareau obraznicaturile care se mingiiau intre ele, atingindu-si picioarele in ciorapi de dama, pina sus, mult sub fuste. Pozau la celularele cu camera foto ale curiosilor. remus radu - Cotidianul |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy