Sangele pulseaza in vene, saruturile nu se mai opreau , mangaieri disperate, muscaturi pasionale ...maini umbland insetate pe sub haine...
Bataile inimii lui erau mai pronuntate , sclipirile violente ale ochilor lui ma ademeneau tandru intr-un cerc al mortii..
Mainile lui cautau disperate iubire,trupul fraged al unei copile ..al unei prazi.Pe buzele lui citeam oarba, iubirea , dorinta nestavilita de fortele sale , de a ma avea. Parul si ochii negri ca pamantul ud primavara, il dezmierdam cu mainile, cu buzele,cu sufletul..
Hainele nu isi mai gaseau locul , valuri de caldura ma cuprindeau cand descopream goliciunea si moliciunea trupului lui insetat.
Atingeri tandre ca ale fulgilor de nea, imi brazdau trupul sfasiat de dorinta. Imi lipeam trupul transpirat de trupul lui fierbinte simtindu-l si mai tandru si mai iubitor...
Privirile fugare, saruturile muscate cum muscam in copilarie din merele abia furate, toate imi cutremurau trupul atat de duios...
Focul Olimpului dar mai infantil , mai inocent rasari in patul nostru , plin de dureri, placeri, lacrimi, in asternuturile noastre murdare de dragostea morbida, ce ne-o purtam. Sanii albi, plapanzi, stateau sub mainile lui calde, atat de dulci ca manutele unui copil cu o prima floare a primaverii. Lumina lumanarilor jumatate arse, cadea usor in valuri calde pe asternuturile de culoarea piersicii coapte , sub care stateam imbratisati ...noi.
Las ultima lacrima sa cada nestingherita pe obraz.Poate ca a fost iubire,dragoste,atractie fizica sau doar o pasiune...o pasiune nebuna care ne unea printr-o singura atingere de maini , o atingere care facea ca orice soapta sa ne mangaie pleoapele inca umede poate de la lacrimi sau de la ploaie. Un sarut mic imi era de ajuns ..pe ochi , pe nas, pe frunte , pe buze...sau doar zambetul lui plapand incalzind o zi de iarna...
Acum stau cu un mic zambet in coltul gurii si ma uit la el...la ea ...la ei. Acum exista un alt « noi » dar nu il pot spune eu...Plec.Inca mai zambesc.Imi pastrez zambetul infantil pe care el il iubea.