Lali:
stăm trei în pat
deja nu mai are sens să ne ascundem
nu mai are sens
toți știu
că sub patul nostru este gara din perpignan
așteptăm trenul albastru
să oprească
să urcăm în ultimul vagon
fără bilete

Un călator la clasa 3-a:

și să dormim cât să traversăm rusia china americile
cu pantofii noștri văzuți de sub
peste roțile trenului văzut de deasupra

Lali:

ți se ia respirația când găsești atâta frumusețe într-un scandal sexual
plângem și facem dragoste
ca niște copii de greiere
când află adevărul despre toamnă
și despre șinele de tren care au tăiat marea în două

Un om bătrân pe peron:

e atâta frumusețe în ceea ce am uitat
am uitat și nu ne mai amintim

Lali:

dar ceva ne trage mâna în mână
ca trei morți împletiți într-un sicriu
auzim locomotiva șuierând
am iubit și pe peron ca în ger ne grăbim un pic

Un alt călător (cu pijama cadrilată):

mă culc seara cu nevasta în stânga
citește o carte cu iz franțuzesc, lumină mică de bordei... te chem Lali Fatimah să intri în pat lângă mine, în dreapta mea e mult prea liber

Lali:

ne putem giuguli, ea nu o să ne bage în seamă, e în brațele unui cavaler desenat pe copertă
dar ne putem lipi unul de celălalt dar să nu faci zgomot Rameau, e doar o noapte cu licurici astrali din neon și marțipan

rameau:

te strâng la un loc, te pun în ordine semantică
tu vrei să stai acoperită cu buzunarele pijamalei pline cu nuci, rechizitele unei lupte cu păpușile tale
pline de lichid amniotic, 3/4 tărâțe

regizorul:

puneți frunze de banane rulate covor sub ăștia doi

rameau:

dragostea nu este o simplă hoție ca un lolipop cu gust de petrecere la sfârșit de liceu

Lali:

uite, am deranjat-o cu sforăiturile noastre de fiare în călduri
concubini cu boturi umede

rameau:

hai ascunde-te sub pat Lali
trenul din nori trebuie să oprească uneori și pentru tine...

Lali: cobor...