M-am săturat să fug.M-am săturat să mă ascund de mine.E timpul să infrunt adevarul.Să încerc să trec peste tot și să o iau de la capăt.Căci prea mult timp a trecut de când ai plecat și prea mult timp de când te rog să te întorici. Și am să te uit, căci uitarea e scrisă in legile omeniei.Tu dragul meu, am greșit știu dar nu ăsta a fost motivul,cauza se pierde în negura veacurilor.Vino iar si presară peste obrazul meu vânt de aripi de primavară si sărută-mi obrazul alb mâncat de tristețea anilor.Prvim amândoi către trecut și regret trecerea timpului ,dar tu nu dai semne de prea multă durere pentru că vremea ne-a trecut.Mai lasă-mi o lacrimă caldă și rosie pe care să o păstrez pentru todeauna în sufletul meu distrus.După ce vei pleca să nu te uiți inapoi,eu nu voi mai fi acolo.Când te vei întoarce va fi prea târziu și sufletul meu a început să se înegrească de atâta sperantă.Așa că tu dragostea mea,nu regreta nimic ceva cred că ți-a rămas în suflet.Dacă în viață ne vom reîntâlni ași fi fericită dacă am retrăi clipele anilor trecuți prin aducerile aminte. Adio tu mica mea bucată din rai.Adio încerc să întorc pagina peste amintirea ta si voi trăi cu speranta zilei de maine. Adio...