| = da, de ce coane Firică? | silviu viorel păcală [07.Dec.10 22:04] |
| că e bune cărămizile, indiferent de sens și precizie. Dacă mă-nțelegi! | |
| = Cartea Mortilor Capitolul XLII | serban georgescu? [09.Dec.10 11:35] |
| Capitolul XLII ".... În Ochiul lui Horus și în Oul Cosmic am casă puternică, Chiar Ochiul lui Horus mi-a dăruit Viață Veșnică. Acesta, când se închide, o face pentru a mă proteja. Înconjurat de raze m-avânt pe Calea mea Și pătrund peste tot unde, în inima mea, îmi doresc, Deci exist și trăiesc... Sunt Horus ce străbate ani-milioane Cuvântul și Tăcerea în gura mea sunt egale... Esența îmi este ascunsă în Ființa mea, la loc sigur. Singur eu sunt! Singur... singur... Singurătățile cosmice singur le-am parcurs.... O, voi, locuitori ai Pământului și ai Cerului, Cei din Nord, din Sud, din Răsărit, sau din părțile Apusului, Într-adevăr, Sufletul vostru, în fața mea, de frică e copleșit Căci eu însumi m-am modelat și m-am alcătuit. Eu nu voi muri pentru a doua oară. Câteva raze ale Ființei mele ating piepturile voastre; Însă formele mele le păzesc, ascunse în mine, Căci sunt cel pe care nu-l cunoaște nimeni... Din toată Ființa mea Lumina se revarsă în valuri Sunt o Ființă împrejmuită de ziduri Într-o lume înconjurată de ziduri, Sunt chiar zidul zidului Unicul, fiu al Unicului În mijlocul Universului, contemplându-l cu har În Singurătatea mea, rămân un Solitar.... Nu mă cunoaște nimeni: Eu pe toți vă pot cunoaște, vă pot ști; Pe mine nimeni nu mă poate simți În timp ce eu pe toți vă port în Inimă... Liber de orice Rău, străbat Timpurile și Spațiile... Sunt chinocefalul de aur, căruia-i lipsesc picioarele și brațele..." bine a zis bine si Madalina http://www.poezie.ro/index.php/poetry/13963496/ne_min%C5%A3im "nimic nu pleacă niciunde în afară din noi doar se așază mai adânc decât poate mintea ajunge" | |
| = Silviu, Șerban... vă sunt/rămân dator! | Adrian Firica [10.Dec.10 02:17] |
| Silviu, dacă ne apucăm acum să "toarcem" aluatul valabil pentru făcutul cărămizilor ne trezim că ne cade șandramaua-n cap până terminăm înțelesul... Șerban, ai văzut o lacrimă picând din ochiul lui Horus? toți au fugit după... "păsărica" mamei sale, chiar dacă nu-n munți, nu-n peșteri, lacuri și mări și asta chiar atunci când s-au dus să o caute-n mlaștini - numai Moise (seimul) știa drumurile, că d-aia a făcut carieră-n Egipt, iar după aia a murit, lăsând promisiunile-și "praiște"... vorba vine! | |