| = ..."ieșirea dintr-un surâs" | Liviu Ioan Copos [27.Dec.06 14:06] |
| Textul tău, pare la prima citire un strigăt tremurat, trist, "îndoit de minuni...în șoapta fără de cufundare", tern chiar "și-atât de fragil", de n-ar exista acea "țară de dincolo de lucire/ aproape de zero absolut", din "nopțile - cutiuțe de plumb(analogie poate cu binecunoscutele sicrie)umplute cu praf alb", într-un dialog perpetuu, "îndoit de minuni"...psihedelice aș zice eu, când "tăcerea devine lumină/ în șoapta fără de cufundare". Gândul mă duce inevitabil la o incantație afro, cu o păpușă Woodoo, "aruncată femeilor dincolo de oglindă", de un vrăjitor neiertător ce o purta la "încheietura mâinii.../ unde zvâcnește cel pipernicit/ numărând împunsăturile." Aducerea aminte a "primilor pași făcuți cu spatele la vânt", transpare "alinător" și senin, într-un final "printre culori"...când "arta poate fi primejdioasă". Oare!? Cu salutări prietenești și concitadine...EU, | |
| = Liviu :) | Florin Andor [29.Dec.06 13:12] |
| ... mulțam fain de semn și trecere ... aerul învăluie deopotrivă tăcerea și strigătul iar ispita de a ne înșirui sub semnul tragediei ne mestecă, ne înghite cercul perfect ... poate că odată (la o cafea) se vor depăna cuvinte ... La mulți ani! cu împliniri(și bună veghere), ție :) | |
| = vai mie | dorin cozan [29.Dec.06 13:22] |
| da, mimesisul e rau, de aceea, daca procedam la o rasturnare a sensurilor, la o scuturare a umbrelor, cine stie?, poate pestera ce mare inghite pe cea mica; mica de la anamnesis, fireste un an nou de tot :) | |
| = Dorine :) | Florin Andor [29.Dec.06 14:19] |
| ... da, mimesis; dozele coagulate oare mai pot îndulci? părelnic nu cer, iar pasul e drum, realitate ascunsă într-o senzație de fragilitate ... tu știi ce faci ... An cu liniște interioară și veghere ... mulțam fain de aplecare printre cuvinte :) | |