| = tărâmul viu... | slavu diana [11.Mar.10 14:53] |
| un deja-vu o repetitie ametitoare, iluzia nemuririi copilului din noi... salivez deja, simt gustul, aud "mușcătura"... planuri suprapuse firesc, mi-a placut mult | |
| = Hai că m-ai... | Nicolae Popa [11.Mar.10 15:02] |
| Diana, Hai că m-ai făcut și pe mine să salivez urmărind felul cum îmi savurezi tu fructul. Mulțumesc pentru o lectură atât de mustoasă! | |
| = aici e cheia | Dumitru Mălin [11.Mar.10 15:03] |
| "acelasi fruct se desprindea de pe aceeasi creanga" mereu si mereu. pentru mine aici e cheia acestui poem si cununa frumusetii lui. cu satisfactia citirii unui poem bun! dumitru malin | |
| = eu cred | cezara răducu [11.Mar.10 15:09] |
| că pustiul e cheia aici.repetabilitatea e doar motivul singurătății. doar o părere, rara | |
| = risipind :) | Florin Andor [11.Mar.10 15:45] |
| ... în arborele obișnuinței tale tentația, ca o formă de pregătire a minții ... repetarea cuvântului, săgeată către inițiatic ori sursă de putere a formei pentru recuperarea spontană ... ceva se pierde, în momentul rostirii, ocrotind ... mă iartă pentru nuanțe personale de percepție, la bună veghere :) | |
| = cred că e mușcătura poeziei | silviu viorel păcală [11.Mar.10 17:08] |
| pe care o purtăm cu noi. Cu stimă! | |
| = "același fruct" | Alexandru Gheție [11.Mar.10 20:04] |
| multiple interpretari... sugestie, mesaj, forta. Si poate ca muscatura nu e in pustiu, nici in zadar. E asteptata muscatura a aceluiasi fruct atat de mult visat. Pe "taramul acela uitat", se doreste cu sete oglindirea unei rani, poate chiar rana iubirii. Ma rog, pot fi multe aici, eu la asta m-am gandit citind... numai bine, alex | |
| = poem sferic | Vasile Mihalache [11.Mar.10 20:22] |
| Un poem focalizat despre sfera ca intreg conturat si continutul de sine care se ofera, smerit; iar eul emotional, lucid, vede energiile asimilindu-se reciproc fara a se anihila. Momentul important este cu siguranta rememorarea aceasta:"pe tărâmul acela uitat unde ieșeam uneori dimineața în livada pustie". | |
| = livada absoluta | Anni- Lorei Mainka [11.Mar.10 20:30] |
| un drum limpede prin livada absoluta cu liniste dar si durere parca vad cum il incalzesti si lustruiesti in fular astepti - asteapta - si noi asteptam toti fiecare in livada lui dar aici ne-am regasit proptiti in poetic | |
| = Dumitru, Cezara, Florin, Silviu Viorel, Alexandru, Vasile, Anni-Lorei, | Nicolae Popa [17.Mar.10 10:38] |
| Am tot amânat răspunsurile la comentarii, fiindcă am tot fost în căutarea unor interpretări oarecum strict personale a textului de mai sus. Sigur, impresiile voastre sunt și ale mele, atmosfera din poem fiind univoc declanșatoare de singurătate și pustiu, dar parcă mai e ceva... Ceva care îmi scapă. Ceva care ne scapă. Ei, dar am mai scrie oare pe-aici dacă nu ne-ar scăpa mereu cîte ceva, dacă nu ne-ar scăpa de fapt esențialul? Mari multumiri pentru trecere si comentarii! | |