= cu fruntea vizibila printre cuvinte | nica mădălina [02.Nov.06 21:35] |
aparent dezorientat, ca un leu la panda impietririi care sa il fure trecerii timpului. de fapt, reconsiderarea pierderilor face ca pofta de a te naste inca o data si inca viu sa iti faciliteze o vedere rasucita si prin asta mai clara. ceafa, singuratatea, urletul, tanjirea dupa apropierea de oameni, conventionalitatea pastrarii blanii, invelisului observabil alieneaza, depersonalizeaza. intelegerea lor reuseste sa orienteze. de unde incepe miscarea, pulsul, nasterea, pasul, cu dor cu tot. si ceafa se repozitioneaza cuminte. | |
= Leii de piatra | Dan Norea [03.Nov.06 00:32] |
ridic piciorul când trec pe lângă leii de piatră (Vasile Munteanu) cand plec din strabuna mea vatra si trec pe langa leii de piatra ma opresc si-i intreb: - ascultati, voi sunteti normali sau denominati ? | |
= Mădălina, Dan | Vasile Munteanu [03.Nov.06 06:59] |
Mădălina: toți leii de piatră au fost "în viață" câini :)...; mulțumesc pentru lectură și pentru interpretare. Dan: când te întorci la vatră - un erou! - căci ai sfidat măreții lei de piatră și-ai întrebat, "normal": "denominată"? primești drept recompensă un cavou nu ți-au răspuns? să-i întrebăm din nou! :) mulțumesc, | |
= Eu nu am pierdut nimic niciodată | Alice Drogoreanu [03.Nov.06 13:42] |
de dor m-am mutat în cuvinte aici nimeni nu moare dacă s-a născut viu când mă simt singur latru urlu la lună dar cel mai des scriu foarte adevărat a ajuns unde trebuie tot ce-ai spus | |
= Alice | Vasile Munteanu [03.Nov.06 13:45] |
simpla confirmare împlinește un rost; mulțumesc. cu drag, | |
= acest locuitor al cuvintelor | Dana Banu [03.Nov.06 13:57] |
o poezie cu versul limpede, poartă în ea irizări care apropie și rețin, mă înscriu și eu pe lista celor care citesc și prețuiesc așa acum se cuvine acest text remarcabil prin autenticitatea instinctului poetic | |
= Dana | Vasile Munteanu [03.Nov.06 14:44] |
mulțumesc pentru răbdarea de a mă citi și pentru cuvinte. cu drag, | |
= ceafa | Andu Moldovean [03.Nov.06 16:27] |
Mi-a placut mult exprimarea acelui "alter-ego" poetic din strofa "pe oricine întreb de unde vin îmi privește peste umăr probabil curentul făcut de-o pasăre depășindu-mă mi-a răsucit gâtul în loc nu semăn deloc cefei contemplate-n oglindă" - si trebuie sa marturisesc ca imaginea pasarii in zbor "depasindu-ma" inspre inapoi, peste umar, ca o privire spre trecut, mi-a rasucit putin gatul si mi-a facut bine la nevralgia mea de arnold :-) Si pentruca tocmai am privit scarbit la televizor ieri cum guvernul nostru drag a aprobat prime de vacanta pentru bugetari (pentru unele categorii sume chiar insemnate, mergand pana la 5000 RON de persoana) numai ministerul educatiei a primt 0 (zero) lei, imi vine in minte urmatorul catren, inspirat de viziunea lui Ted: iar e frig iar plang dascălii cum că le-a intrat la apă leafa ministrul zice de îndată le-om mări acum însă îmi contemplu... ceafa! Cu drag, Bobadil. | |
= Andu | Vasile Munteanu [03.Nov.06 23:35] |
onorat (ca întotdeauna) de trecerea ta pe la textele mele; mulțumesc ne-prețuitule. indicele rasdaq :), | |