| = exe+getica | Dafina David [03.Apr.09 18:27] |
| eu sunt sunetul ce așteaptă înghețat în instrumente. asta cred ca e varful, prea frumoase sunt cuvintele singure sa asonez cu o diversiune exe+getica. frumos | |
| = dafina | Leonard Ancuta [03.Apr.09 19:10] |
| nu vreau sa par intelectual. cici un arhicunoscator de lucruri. m-a impresionat o chestie si tocmai de aceea m-am documentat. si am pus suflet in munca. ma bucur ca ti-a placut si consider spusele frumoase. un gand bun, o seara cu stele cat morile de vant. | |
| = joy | Dafina David [03.Apr.09 19:26] |
| stele van gogh. mersi http://www.youtube.com/watch?v=MtPeSoG06Zo | |
| = chiar frumos text | Alina Manole [04.Apr.09 00:11] |
| E foarte frumos ce ai scris. Sa fii cu 2 de i. Si mai ai niste infantilisme gen: "care urmărește fiecare om". | |
| = Nu pot | Stefan Doru Dancus [10.Dec.18 14:27] |
Nu pot zice decât (după ce însumi am scris un poem trist) că ne e greu să recunoaștem că suntem ai nimănui. Atunci scriem, nu vrem condiția uitării. La ora asta, Leonard, ai scris sigur pentru mine. Mulțam. Ți-ai răstignit vreodată poemele? Dăncuș | |
| = Eu sunt absența aceea ca o tăcere în toate simțurile | Vasile Mihalache [03.Apr.09 23:15] |
| Asemenea versuri conțin inefabilul care mișcă inima :"eu sînt cel fără umeri/ doar o absență/ brațul amputat pe care pasărea păsărilor îl caută/ la infinit". Să sperăm că vei putea rezista la o paralelă cu Mihai Ursachi și al său celebru poem Missa Solemnis. | |
| = multumesc | Leonard Ancuta [04.Apr.09 01:37] |
| e un moment in care ma simt cu adevarat bine, asta ca sa nu zic solemn. nici nu stiu cum mi-a curs acest poem in degete, stiu doar ca aseara ma gandeam la el si nu aveam curaj sa-l scriu. apoi la un moment dat a venit momentul in care a iesit, a puit ca orice chestie care are viata intr-insa. va multumesc mult pentru parerile voastre, inseamna mult pentru mine, si de asemenea multumesc si editorilor pentru recomandare. chiar nu ma asteptam. | |
| = . | Ela Victoria Luca [04.Apr.09 01:42] |
| eu am văzut aici o revelare a absenței/golului/lipsei. sunt multe de spus. ar fi și aici-colo mici retușuri de făcut, a mon avis. e ora târzie acum și forță nu am. dar voi reveni ptr. chiar ai developat frumos metafizica absentului/prezentului, de aceea r | |
| = ai creeat -o | ciutura carmen luminita [06.Apr.09 13:57] |
| complet, bogat, acel absenteism pe care il resintim cu totii cateodata, diferit de ceea ce am citit la tine,pana akm, ai creeat o stare de introspectie, cel putin, ca reverberatie in mine, multumesc, lumiere | |
| = te definesti | Alexandru Corneliu ENEA [06.Apr.09 13:57] |
| incerci sa te definesti prin "eu sunt..." ?(n.b. : Dumnezeu si nu dumnezeu!)cred ca in confruntarea cu sunetele unei orchestre, daca mai trudesti, poate iesi o missa mai grava si interesanta, fara excese de instrumentatie intamplatoare, cu unele accente de falset. | |
| = Superb din nou ! | Iacobet Cosmin [06.Apr.09 13:57] |
| Imi place.Un poem despre autodescoperirea a ceea ce sunt.Cautare interioara manifestata in cuvinte alese.Dulce, sau poate amar..oricum foarte frumos.Bravo! | |
| = multumesc | Leonard Ancuta [04.Apr.09 23:30] |
| Ela, apreciez faptul ca poemul ti-a mers la suflet. as mai adauga un singur aspect, si anume ca undeva o parte din mine este o parte din acel eu din poezie. cea care interactioneaza cu beethoven. | |