| = Marius - Casa de nebuni | Monica Manolachi [17.Mar.05 10:20] |
| Interesantă și contradictorie mi s-a părut ideea "femeii misogine" cu "ochiul minții lui" în mână. Cât de bărbat poate să ajungă o femeie ca să se urască pe sine și de ce? (Sper că am înțeles corect ce ai vrut să spui.) Mi-a mai atras atenția expresia "ne-am obișnuit să le numerotăm pe toate, de frică să nu uităm unde stăm" – încă un semn care îmi întărește mania arhivării propriilor spații pentru a nu uita de ele. "mâna de pe partea inimii, unul din puținele organe care ne strică geometria internă și uneori distracția" – găsesc aici ironie și detașare, dar nu acceptarea ei ca înstrăinare, ci ca o conștientizare a unei situații. Ai un scris concis și cu înțelesuri. Să mai scrii. E o mică cacofonie (sic!) în “încă câteva chestii”. :) | |