= barci fara vas | Adriana Lisandru [10.Feb.08 22:41] |
...sau melopeea iubirii fara tarmuri si porturi, tranzitand timpul catre legenda. un poem in care tarziul este asumat cu luciditate, o zbatere "de fluture de toamna" intre resemnare si viu. - poemul meu de miez de noapte - multumesc. | |
= erata: barci fara vasle | Adriana Lisandru [10.Feb.08 22:45] |
fiind titltu commului de mai sus. le-urile o pornisera in deriva. scuze, Doru. ;) | |
= Dancus | Stefan Doru Dancus [10.Feb.08 22:46] |
Poate ar trebui sa fi pus si niste vitralii. Lumea construita de A. Lisandru cred ca are nevoie de asa ceva. Cum nu pot face asta, dupa, dupa ce aceste versuri au fost scrie, e clar ca in viitor voi avea in mintea asta de constructor si niste geamuri prin care. Dancus | |
= de aceea tresăream în crini | Cristina Sirion [10.Feb.08 23:24] |
Singura parte care nu m-a atins a fost: "nu mai apare iubirea ta în DEX on-line ori pe cruce nu știu de ce-ți vorbesc așa" In rest, foarte frumos. Multumesc pentru "credeam că moartea vine ca un fluture de toamnă/ de aceea tresăream în crini", ce tihnit poate fi momentul acela. | |
+ sinusoidă | florin caragiu [10.Feb.08 23:59] |
da, este aici o luciditate care nu se gestioneaza prin chimia și mecanica unor reacții adverse, prin psihologizare excesivă, ci lasă lucrurile sa curga si sa arda sub semnul frumosului, crucii sinusoidale, mantuind inaparența iubirii ce se încarnează deplin odată cu țăndările, cu lăsarea în voia apei... e o cădere sublimată de mutatia poetică a gravitatiei pana la curgerea lacrimii in sus, are loc o dezinstrumentalizare și înaintare fie și dureroasă într-un anume registru al nemijlocitului, neinventatului... odata cu tandarile sau spargerea tiparelor mediatoare, cuvantul scris pe ele inscrie iubirea in carnea poeziei. referințele intratextuale la titlu și versuri fragmentează cumva, dar starea poetica este transmisa cu bine, circumscrisa de un inceput si un final memorabile. mi-a plăcut mult. | |
= da | Cristina Rusu [11.Feb.08 11:13] |
ai inceput bine si ai finalizat asemenea. un poem placut. primul si ultimul vers sunt foarte frumos construite. bia | |
= apocaliptice iubiri dăncușiene | Dana Banu [11.Feb.08 11:44] |
sincer, nu credeam să apreciez vreodată crinii în poezie dar în textul acesta al tău sunt bine plasați, ai ca întotdeauna o gestică de sfârșit de lume și un ton sentențios-declamativ care ți se potrivește la fix, o poezie bună, dăncușiană, părerea mea, servus | |
= doru | mihail policarp [11.Feb.08 19:07] |
mie cuvantul inventate din ultimul vers mi se pare aiurea;parca rupe cumva,zgarie versul;apoi,crucea sinusoidala a tacerii(asta nu e vers,e o aglomerare de cuvinte),iubirea din dex,lacrima care se duce in sus...nu prea merge;zic si eu ca sa ma aflu in treaba | |
= spus | Stefan Doru Dancus [12.Feb.08 01:32] |
Multam de cele spuse. Si eu sunt aici, langa voi. Dancus | |
= matematica poeziei | silviu viorel păcală [16.Feb.08 13:46] |
Autoinvestigație dincolo de pasiune și sens. Mi-a plăcut! | |
= Doru, | keller victor-theodor [22.Apr.08 17:29] |
ai pus mult suflet in acest poem geamul prin care te vedeam s-a făcut țăndări. numai așa te iubesc | |
= citesc | Stefan Doru Dancus [09.May.08 02:09] |
Multam, prieteni. Am revenit din munte. Incep sa citesc din nou. Dancus | |