| = semn | George Daryoung [02.May.11 13:34] |
| o atmosferă de resemnare și pace intr-un peisaj sensibil în care nu prea mai așteptăm să se întâmple ceva dar nici nu știm dacă vrem să se întâmple ceva prea ar disonant. mi-a plăcut, felicitări! cred că în ultimul vers aș fi dorit să cânte cucul, măcar din când în când: Azil de bătrâni Lângă pădurea din deal- Rareori cucul | |
| = Da, | nicolae tomescu [02.May.11 14:31] |
| într-adevăr bine-ar fi să mai cânte, dacă nu foarte des, barem din când în când. Să mă ierte locatarii acelui stabiliment dar le doresc multe cântece de cuc. Să considere că ultimul vers a fost, din partea mea, doar o rătăcire de moment. Mulțumesc pentru semn | |
| = un poem trist | Cristina Rusu [09.May.11 10:56] |
| nu e rău deloc poemul tău Nicolae. este un poem trist și elementele pe care le-ai folosit sînt îmbinate bine. azilul lîngă pădure nu e o componență tristă ci mai degrabă una liniștită. lipsa cîntecului de cuc din versul trei ne duce cu gîndul la părăsire, moarte. nu e un poem rău deloc. ai kireji bun, kigo. am trecut pe la tine, bia | |
| = de la tristețe la optimism | nicolae tomescu [09.May.11 11:24] |
| Atunci când l-am scris eram într-o dispoziție nu tocmai bună. Mă gândeam la acei semeni ai noștri care nu mai au în față niciun viitor. Mi-am revenit zicându-mi că există, poate unul, acolo Sus | |