| = Eu nu sunt nedumerit, sper să mai poposesc la umbra bătrânului salcâm. | corneliu zegrean [10.Mar.07 15:38] |
| E frig și toamna e pustie Când florile te-au părăsit, În zbor nu vezi o ciocârlie ! Căci frigul, iată a venit. Va trece iarna friguroasă Tu o să-mi fii din nou stăpân, Când vara voi ieși la coasă La umbra ta, bătrân salcâm. O scurtă replică la salcâmul tău | |
| = ferice de cantaret | Maria Del [10.Mar.07 17:23] |
| Aceasta poezie miniaturala e ca o perla, ca un arcus sub care corzile sufletului meu vibreaza. Tainica aceasta comuniune cu natura, in care salcamul nu inteapa, ci se pleaca armonios, in mangaiere peste spuza timpului, inflorind a cant nedumeririle din pamantul rabdarii. Mai vin pe aici. Eu (subiectul eu) ti-as fi pus o stea. Putin trista, M. | |
| = Domnule Corneliu Zegrean, | Marcel Cepoi [11.Mar.07 02:50] |
| Mulțumesc mult pentru vers și popas... la umbra unui salcâm de-ați rămas!... Cu prietenie de suflet, Marcel Cepoi | |
| = Domniță Maria Del!!! | Marcel Cepoi [11.Mar.07 02:50] |
| Al domniei voastre popas dulce ecou a ceea ce a fost și-amintire-a rămas... călcâiul de fată pe marigini de spin... m-aplec peste umbră nu mă frâng, doar mă-nchin... Cu prietenie de suflet, Marcel Cepoi | |