| = viața văzută din avion este ca o piscină în care te arunci fără parașută să te r | Alexandru Gheție [08.Jul.10 11:56] |
| poemul creează o stare de retragere, de deznădejde, de zădărnicie... Mi-a plăcut în special finalul: ”albinele gândurilor zadarnic vin și ies ești vânătorul ușilor fără majordomi și al ferestrelor aburite dar te simți ca un jocheu pe șa într-un tricou fără număr galopând spre niciundele pierdut așteptării” acel galop spre niciundele așteptării e tare sugestiv, de fapt e o stare tatuată pe trupul fiecăruia :), firește, mai sunt și optimiști... mai trec, alex | |