| = sageata singuratatii a ajuns la noi... | Anni- Lorei Mainka [20.Feb.07 14:55] |
| o binefacere sa aud de versurile tale, le-am citit cu voce tare si suna si maibine decit murmurate....preatirziul , da , el ne va incatusa limba | |
| = Anni-Lorei Mainka | Vasile Mihalache [20.Feb.07 15:13] |
| Multumesc pentru vizita si aprecieri | |
| = Ridic o floare din rigolă | Maria Prochipiuc [20.Feb.07 15:18] |
| 1. Sunt câteva sintagme care dau o anumită stare, această parte e doar o construcție, poate ar trebui să o revitalizezi, să-i dai mai multă vibrație, dar poate fi un fel de început ,,filozofic’’ la ceea ce urmează, e poate descrierea stării înainte de ceea ce se proconizează a se întâmpla. 2. aici e o altă stare deja se conturează o reacție, un fel de tresărire, propunere: Inima mea te privește în somn ca o candelă Prin meandre îți descojește fața - înclini Paharul singurătății spre buzele mele Trebuie să plec, brusc, precum un arbore Cu umbra sfâșiată de ghearele felinelor gânduri Fosforescentele borne au răstignit noaptea 3. pentru această aș acorda o stea, sunt pasionată de miniaturi, cu toate că nu scriu așa, dar răspund povocări. Interesantă construcția! O senzație extraordinară de primăvară de verde, de revitalizare! 4. Nu pot spune nimic am citit de multe ori, dar nu am reușit să rezonez cu textul, poate încerci o prelucrare, nu știu, poate nu le am eu… ]n momentul acesta 5. Comparabil cu trei PS.Sper să nu te deranjeze spusele mele, dar sunt crunt de sinceră! | |
| = Maria Prochipiuc, | Vasile Mihalache [20.Feb.07 16:37] |
| Multumesc mult pentru vizita, pentru rabdarea cu care ai trecut prin filtrul sensibilitatii tale zalele de iarba ale preascurtului poem care are varsta fiului meu! Poate vede cineva , ma innebunesc dupa stelute, in copilarie le atingeam cu mana iar prietenul meu de zbor, batranul arbor(Unica povara), mana caii stelelor cu biciul crengilor sale, oho, a trecut un mileniu de-atunci... | |