| = La crăpat de ziuă... | Nicolae Popa [16.Sep.07 20:55] |
| Paradoxală rugăciune. Din deznădejde - fericire! Tocmai această idee mi-a și atras atenția. Cred că e ceva aici pentru a cădea în prăpastia cuvintelor, prăpastie care se cheamă Poezie. "Astru al deznădejdi, Dăruește-mi puțină fericire." Apropo, ieșeam ieri dimineața, cam pe la 5.30 din sat și mi s-a arătat un astru neobișnuit de orbitor în lipsa lunii. Mi-am dat seama că e Luceafărul de Dimineață. Tot el - Planeta Martie. Presupun că nu-i prea mare distanța dintre Chișinău și locul unde te bagi tu în "prăpasteie". Scoală-te mîine dimineață la ora respectivă și, dacă de-asupra capului tău spre răsărit nu-i înourat, însemnă că dai nas în nas cu Planeta Martie - acum neobișnuit de aproape de pămînt. Mi-ar plăcea să aflu dacă ai văzut-o sau nu! | |