| = frumos! | Diana Frumosu [22.Apr.11 06:45] |
| Discursul împletește atît preocuparea pentru moarte, cît și resemnarea ei ce apare la final. Îmi plac morții dinăntru. Poate greșesc, dar cred că textul e o reacție. Cel puțin, pentru mine, fobia a crescut în obsesie poetică. Albul simbolic dă o tentă pozitivă. Moartea apare precum la Blaga drept "mare TRECERE", deci o continuare a existenței într-un alt spațiu. Oscilație între convingerea că sufletul este/ nu este veșnic. | |
| = la tine totul este alb | Cristina Rusu [22.Apr.11 18:00] |
| spitalul în sine, fluturii, halatul. dincolo de toate speranța. o aducere aminte a unor lumînări stinse. am trecut pe la tine Teodor sărbători în lumină. bia | |
| = re* diana frumosu... | Teodor Dume [22.Apr.11 18:32] |
| da, bine punctat acea neliniște care persistă mereu. de fapt e o așteptare care roade câte puțin în fiecare zi. mulțumesc de trecere și semn. paște fericit! | |
| = mulțumiri, cristina rusu... | Teodor Dume [22.Apr.11 19:42] |
| trecerea ta mă onorează. paște fericit! | |
| = "atent la fluturi" | Doru Emanuel Iconar [25.Apr.11 14:38] |
| "tot ce ține de moarte există în mine și în lucruri doar numele face diferența" plus tristețea ce ne poartă convoi însă cuvântul reușește să străpungă zidul dintre noi de-aceea încă odat' "îmi înmoi obrajii între palme și"... te-ascult, Teo, pentru că te naști iar și iar pe pajiștea vorbelor de soi. Doru Emanuel | |
| = mulțumiri, doru emanuel iconar... | Teodor Dume [25.Apr.11 19:54] |
| deși treci tot mai rar semnul tău e un prilej de bucurie pentru mine. mulțumesc pentru gest și pentru modul în care știi să pătrunzi în tainele cuvântului. cu prietenie, teo dume, | |