| + "Ană zidită-n tafta" | Florentina-Loredana Dalian [03.Jun.14 15:37] |
| Frumos și așezat acest poem al dorurilor, depărtărilor/apropierilor. Imaginile frumoase, ușor exotice (țara soarelui răsare, drumul mătăsii) poartă cititorul pe valul dulce-amărui al tristeții. Bravo, Cătălina! Și, pentru că ești foarte tânără, îmi voi permite să te sfătuiesc un pic: va trebui să mergi pe drumul acesta al poeziei, indiferent pe ce alt drum vei mai merge. Succes! | |
| = Da, un poem care curge de la sine | Veronica Pavel Lerner [03.Jun.14 17:48] |
| Ma alatur comentariului anterior. Asa este, autoarea are sensibilitate si talent. Poate ca, daca ar fi sa dau un sfat (desi sfaturile, cand nu sunt cerute, e mai bine sa nu le dai), as sugera revizuirea poemului in sensul de a lasa in el numai esenta si a elimina diluarile. Felicitari! | |
| = va multumesc | rosculet ioana catalina [05.Jun.14 16:01] |
| pentru semnul lasat:) | |