| = estetica frumosului, argumentatii si analize si indemnuri | Dana Stefan [17.Feb.08 21:12] |
| aici un eseu ce tine de estetica. un subiect generos, si chiar daca expunere, personal ti-as recomanda sa cizelezi cu grija forma, nu fondul problemei. ce am citit aici ma deranjeaza pentru ca unele fraze mi se par evident de genul celor mobilizatoare:" sa reusim, sa invatam, nu faceti asa, mai bine contribuiti, etc".. intelegi, stefan? si apoi si nu in ultimul rand, e o incalceala aici. pe de o parte, consideratii stric de ordin estetic, (notiunea de frumos) si apoi, pasaje exemplificative cum cred ca se vor, ce tin de alt topic insa: urbanistica, cu tot ce implica, terminologie, de acest subiect. indemnurile de la sfirsit degradeaza oarecum textul, repet, as pieptana putin frazele aici. Linea | |
| = kitsch-ul | George Mira [22.Feb.08 08:08] |
| Cred că ai procedat bine pornind de la înfățișarea unui oraș românesc pentru a aduce în discuție câteva probleme de estetică. E adevărat, nu poți epuiza într-un eseu controversele de genul „frumosul relativ” vs. „frumosul absolut” sau relația etic-estetic. Pentru început, două cuvinte-cheie care apar în eseul tău: „proporție” și „armonie” – aceste principii estetice se regăsesc în filosofia grecilor antici, dar și la artiștii Renașterii și la artiștii moderni (arta abstractă încercă recuperarea lor). Al alt element-cheie din eseul tău: „bunul simț” (pe care eu îl citesc ca sinonim pentru expresia „bun gust”). Dacă definim kitsch-ul drept „artă” a prostului gust, atunci clădirile pe care le descrii se încadrează perfect în această categorie. Kitsch-ul amestecă stilurile artistice prin copierea unor modele consacrate, le subordonează ideilor de util, confortabil, distractiv – de aici iau naștere „hibrizii monstruoși” de care vorbești. Este foarte bine că aduci în discuție și latura morală, deoarece trăsătura fundamentală a kitsch-ului este minciuna (estetică și nu numai). | |