| = *** | Adriana Lisandru [14.Sep.08 14:03] |
| m-a incitat titlul.(si eu am Citroen...:D.) recunosc, am deschis textul mormaind, asteptandu-ma sa gasesc inca o proza in care il tragem pe Dumnezeu de calcaie, il coboram printre noi si il ducem la bodega din colt, sa-i dam o bere. bine condusa naratiunea, fara alunecari, si semnificatia titlului dezvaluita abia la sfarsit, ceea ce determina cititorul sa nu abandoneze lectura. mai remarc tusele clare din care se contureaza personajele. mi-a placut. fara sa aiba pretentii moraliste sau fara sa-si impuna descoperirea "roatei stilistice", e un text bine scris. | |
| = o proza curata | Anni- Lorei Mainka [14.Sep.08 14:21] |
| m-a surprins textul prin limpezimea personajelor, trait si scris cu masura si totusi cu sare si piper frumos final - e de bine daca ne mai vedem si asa sper sa continui chiar si fara permis sa scrii, ha, ha | |
| = Pater familias | Iolanda Bob [14.Sep.08 14:39] |
| Valoarea estetică a acestui text este întrecută doar de claritatea cu care sunt redate simplu emoțiile, cu dorința evidentă de a evita floricele de stil, imaginile căutate, umorul prea evident. Bunicul e o figură literară (!) care se reține ușor, un Zorba mai potolit de traiul la bloc:) Primul paragraf e seducător, elegant, obligă la lectură. "cea care m-a născut"! uau. Ce simplu e caracterizată o relație, prin evitarea unui singur cuvânt!Dureroasă substituție (antonomază, mai exact, epitet depreciativ pentru ...cuvântul care lipsește!) Simplitate, uimiri, coerență, sinceritate, așa se merge la stele:) Am citit cu plăcere, bucurându-mă că Dumnezeu n-a plecat cu Citroenul:) | |
| = ... | alexandru petria [14.Sep.08 17:19] |
| Mulțumesc. | |