| = Desi | Valentin Irimia [30.Jan.12 14:08] |
| am extrem de putin timp la dispozitie nu ma pot abtine in a ma exprima la adresa maretului tau poem. Un tulburator dar si suav mesaj de dragoste materializat de tine intr-un mod inconfundabil. Chiar tu spui aici "recitam poeme prabusindu-le-n pamant" ceea ce vroiam sa te rog si eu vis a vis de ultimul tau raspuns. Nu mai dezansambla atat de marunt sensurile vre-unei sintagme caci o desacralizezi. Cum spunea si Blaga: "sa nu zdrobim corola de minuni a lumii". Un efort imens demn de o cauza mai buna(de exemplu de a-ti mai da cu parerea din cand in cand de umilele mele texte postate). A propos de ultimul meu comentariu eu nu am emis nici cea mai mica intentie ca nu ai avea dreptate doar ca "suna","apare","transmite" ca ar fi o exprimare pleonastica. Nu vreau sa par subiectiv, dar fata de restul creatiilor tale acest poem imi este cel mai drag, un adevarat "poem de duminica". Iti multumesc ca ni l-ai daruit! Valentin | |
| = Sigur | Rodica Lupu [30.Jan.12 21:35] |
cǎ ai dreptate! M-a luat valul, am avut cu o terțǎ persoanǎ o discuție mai amplǎ asupra expresiei "taina inifinitǎ a infinitului". Poemul în spețǎ, este chiar rezultatul ei. Cât privește pe cel de mai sus, prin al cǎrui comentariu îți exprimi admirația, nu pot decât sǎ mǎ bucur cǎ o duminecǎ friguroasǎ de iarnǎ mi-a alungat imaginația în brațele muzei binevoitoare ce m-a inspirat sǎ-l scriu! Și eu îți mulțumesc, tot cu prietenie, Rodica! | |