+ Puternic și fragil | Simion Cozmescu [23.Mar.15 23:14] |
Puternic și fragil...Mi-am zis prea lung la început..dar e convingător și fluent...Ai adunat perioade în tine, e multă esență și, normal, poezie...Mi-a rămas ,,am acumulat prea multe noxe respirând prin plămânii orașului oamenii aceștia poluați", dar apoi ,,avem nevoie de oxigenul pădurilor ecuatoriale" nu mi s-a părut egal sau pe aproape.Pe ansamblu nu pot decât să te felicit. | |
= Ne dezlegam trupurile de iubirea ce ne da cu tifla | razvan rachieriu [24.Mar.15 10:26] |
Ne dezlegăm trupurile de iubire, când aceasta ne dă cu tifla și ne persiflează, și respirăm aburii libertății de a fi numai cu noi înșine, cu conștiința proprie purgatoriu și cu sufletul rai, însă oamenii sunt poluați de vicii, care se încarnează într-un corb întunecând orizontul ființial, căutând să descopere locația sufletului, pentru a-l prinde în gheare și a-l arunca în infern. Timpul nu are margini, nu are început și nici sfârșit, el străbate din primordial și până în prezent toate genealogiile oamenilor, însoțește omul, fără a se atașa însă de el, este un zeu în comparație cu omul. | |
= va multumesc | Marcel Vișa [25.Mar.15 17:21] |
Simion, Razvan, va multumesc pentru popas! | |