Members comments:

+ cuvantul-salvare
Petre Anghel
[05.Feb.11 09:34]
Poem sensibil
Poetul reacționeaza in fața agresivitații mânuind singura armă lăsată lui de la facerea lumii: cuvântul. Faptul e bine ințeles de Ioan Barb, care stie /simte ca salvarea vene de la o femeie/printr-o femeie, cum spusese un înger al Domnului si ne explica mai apoi Apostolul Pavel, această inteligență poetică.
Versurile d-lui Ioan Barb sun sobre ca un cantec de orga. E drept, uneori apasa greu cu degetul mare, probabil, pe coarda ecoului (ca in a doua strofa), dar noi stim ca si batrunul Homer a fost surprins ațipind.
Ne permitem sa sugeram (ca un imbatranit si albit de nopti la lumina lămpii ce suntem) sa ”scurteze” poemele. Veacul ne-a stricat privirea prin excesul de viteză, haltele si statiile sunt paraginite, nu mai avem timp de meditatie, de odihnă, de asteptat ora fixa. De citit si recitit nici atat. Ochiul a fost inlocuit de ecran. Tineti seama de schimbarile psiho-vizice si veti ingenunchia secolul.
= re-Petre Anghel
Ioan Barb
[05.Feb.11 16:13]
Multe mulțumiri pentru semn și pentru citire.
Voi ține seama de sugestii și nu pot decât să fiu de acord cu modul de percepție a poeziei de către cititorul zilelor noastre. Cu timă.

To be able to add comments you must be browsing using the language this text uses.

Use the existing link (near text registration date), or choose the specific language and acces this text again.

Go back !

+ cuvantul-salvare	Petre Anghel [05.Feb.11 09:34]
Poem sensibil Poetul reacționeaza in fața agresivitații mânuind singura armă lăsată lui de la facerea lumii: cuvântul. Faptul e bine ințeles de Ioan Barb, care stie /simte ca salvarea vene de la o femeie/printr-o femeie, cum spusese un înger al Domnului si ne explica mai apoi Apostolul Pavel, această inteligență poetică. Versurile d-lui Ioan Barb sun sobre ca un cantec de orga. E drept, uneori apasa greu cu degetul mare, probabil, pe coarda ecoului (ca in a doua strofa), dar noi stim ca si batrunul Homer a fost surprins ațipind. Ne permitem sa sugeram (ca un imbatranit si albit de nopti la lumina lămpii ce suntem) sa ”scurteze” poemele. Veacul ne-a stricat privirea prin excesul de viteză, haltele si statiile sunt paraginite, nu mai avem timp de meditatie, de odihnă, de asteptat ora fixa. De citit si recitit nici atat. Ochiul a fost inlocuit de ecran. Tineti seama de schimbarile psiho-vizice si veti ingenunchia secolul.

= re-Petre Anghel	Ioan Barb [05.Feb.11 16:13]
Multe mulțumiri pentru semn și pentru citire. Voi ține seama de sugestii și nu pot decât să fiu de acord cu modul de percepție a poeziei de către cititorul zilelor noastre. Cu timă.