Members comments:

 =  Propun publicare!
Aurel A. Conțu
[05.Sep.17 13:29]
Poemul nu e rău, există însă multe ruperi de ritm, expresii („tâmpla răgușită!, de exemplu!) și repetiții neinspirate, obositoare ( „îmbătrânesc!), multe subânțelese. Sugerez o posibilă formă admisibilă:

Oglinda din odaie îmi deformează chipul
mi-l strănge parcă într-o menghină rapace,
în timp ce din clepsidră se scurge tot nisipul
și mă trezesc în mine singur, ca într-o carapace.

Simt pașii reci ai morții călcâd peste ruine
și-mi aud inima cum bate-n tâmplă,
cum oscilez între pământ și tine
și cum nu pot schimba nimic din ce mi se-ntâmplă.

În urma mea se-nchide-o poartă
începe prima fază din eclipsă,
Ies șerpii din pământuri ca dintr-o lume moartă
Și-observ c-o filă, din calendar, e lipsă.




To be able to add comments you must be browsing using the language this text uses.

Use the existing link (near text registration date), or choose the specific language and acces this text again.

Go back !