Paradox
Revista Asociației "Wells-Timișoara"
40 pagini, Eurostampa, Timișoara
ISSN 2285-7575

Science-fiction-ul sau anticipația din România are o tradiție recunoscută pe care o puteți afla din multe surse autorizate în domeniu, dintre care vă recomand "Anticipația românească", ediția a II-a, Editura Viitorul Românesc, București, 2003, a scriitorului Mircea Opriță. "SF-ul mizează pe probe de natură psihologică, asumându-și bilanțurile avantajoase ale sociologiei. Înnoirile tematice și motivice pe care le aduce ar proveni din zonele cele mai „fierbinți” ale frământatei lumi contemporane; ele impun conștientizarea viitorului, așadar răspund – și corespund – perfect spiritului modern. Constatat statistic, interesul cititorului pentru gen ar fi și el dovada unei schimbări de mentalitate culturală de care anticipația știe să profite mai mult decât alte forme de literatură." ne precizează în paginile cărții, autorul.
Ceea ce constituie un câștig fără precedent al science-fiction-ului actual este libertatea de a fi racordați la toate evenimentele și realizările europene/mondiale unde avem un loc din ce în ce mai bine conturat valoric.
Mai mult, o realizare imensă o constituie această a treia alfabetizare a populației terriene, respectiv accesul la imaterialitatea și atemporalitatea informației prin apariția internetului, tehnologie dezvoltată absolut exponențial în ultimii ani. Ceea ce acum 30-40 de ani părea doar subiect inedit de literatură sf, a devenit o realitate comună. Eu sunt convinsă că „informația“ umană imaterială "poate circula nealterată în depozitul digital, în depozitul unor calculatoare devenite noile forme corporale pentru conștiință." Deja, "în interiorul mișcărilor futuriste există voci care, mai degrabă decât de a defini trans/postumanul drept ființă potențial nemuritoare, capabilă de auto-programare și de auto-control în ciberspațiu, descriu subiectul uman în contextul perpetuării legilor fizice, ale barierelor sociale, economice și politice"(Lucia Simona Dinescu). Prospectiva și futurologia devin viitorul imediat.
Ideea atât de science-fiction privind existența unei conștiințe colective de tip informațional și-a deschis în sfârșit porțile.

Remarcabilă este apariția în aceste zile, a numărului 23 din seria nouă (serie inaugurată în 2012 cu prilejul împlinirii a 40 de ani de existență) al revistei "Paradox", revistă de literatură science-fiction din Timișoara și realizată de Cenaclul „H. G. Wells“, unul din cele mai vechi cenacluri din România.
Revista "Paradox" este indisolubil legată de apariția și activitatea cenaclului de literatură și artă științifico-fantastică "H.G. Wells" în cadrul Casei de Cultură a Studenților. O primă informație ne-o oferă simultan cu revista pagina oficială online a cenaclului unde se precizează data apariției acestuia: 9 noiembrie 1969 (cu o diferență de numai trei luni după constituirea cenaclului "Solaris" din București la sugestia tânărului de atunci, mai târziu scriitor și publicist Daniel Cocoru, - și spun acest lucru din simplul motiv că am fost și sunt o solarisiană convinsă, mândră de originea mea sf).
ˮCel care dă impulsul necesar, concretizând o idee ce plutește în aer, este scriitorul Adrian Rogoz, redactorul, timp de douăzeci de ani, al Colecției "Povestiri științifico-fantastice", animator generos al vieții de fandom. La început, membrii cenaclului sunt doar șapte. Istoria le-a consemnat numele: studenții Lia Voinea, Ion Cartianu, Viorel Coifan, Radu Rusu, Doru Treta, elevul Lucian Ionică și scriitorul Laurențiu Cerneț. Ovidiu Șurianu și Mircea Șerbănescu, prozatori care publicaseră volume de literatură s.f., se află, din primele zile, alături de cei tineri. Nu îl uităm pe Valeriu Panasiu, instructor-metodist (azi, funcția se cheamă referent cultural) și, apoi, vreme de două decenii, director al așezământului studențesc care a găzduit cenaclul.ˮ ne mărturisesc membrii acestuia.
Studenții timișoreni au ales, și nu întâmplător, pentru cenaclul lor renumit, personalitatea emblematică a scriitorului britanic H. G. Wells (1866 - 1946), unul dintre cei numiți alături de Jules Verne și Hugo Gernsback, "The Father of Science Fiction". Opera sa care a deschis căile science-fiction-ului o constituie: "Mașina Timpului" (1895), "Insula doctorului Moreau" (1896), "Omul invizibil" (1897), "Primii oameni în Lună" (1901), "O poveste a zilelor ce vor urma" (1897) precum și extraordinara creație "Războiul lumilor" (1898).

Îi privesc pe colegii mei întru science-fiction cu nostalgie din fotografiile de pe site-ul cenaclului, călătorind de-a lungul timpului, amintindu-mi primii pași prin anticipația românească ce se identifică atât de mult cu anii adolescenței. Din sertarele memoriei se conturează prima participare la zilele acestui cenaclu și prima expoziție, în calitate de invitată la cenaclul de literatură și artă științifico-fantastică "H.G. Wells" din Casa de Cultură a Studenților, acum tetragenar.
Păstrez încă prin bibliotecă numere vechi din "Paradox", pe care le recitesc din când în când, cu duioșie, pentru a-i reîntâlni pe studenții de atunci, scriitori, jurnaliști, arhitecți sau ingineri de astăzi, pe cei care au fost sau care mai sunt…
Și mă gândesc cu tristețe la cei care au ales să călătorească pe neașteptate prin pulberea de stele, mai departe, pe culmile parnasiene ale anticipației: Remus Șimian, Val Antim, Constantin Cozmiuc și iată, de curând (aflu cu mâhnire, de pe site-ul cenaclului) și Marcel Luca (1 iulie 1946 – 27 aprilie 2013)…

Au rămas colegii mei studenți de altădată care își construiesc burgul reverențios al anticipației, și alături de care, sufletește sunt și voi fi alături.
"Vom încerca nu doar să continuăm editarea acestei reviste în format electronic (este de dorit și tipărirea), ci să aducem la lumină și numerele vechi, relevante pentru istoria SF-ului bănățean, în particular, și pentru cea a SF-ului românesc, în general" precizează membrii cenaclului „H. G. Wells“ pe site.

Vă recomand în acest context, cu voia dumneavoastră, și în egală măsură, site-ul cenaclului „H. G. Wells“: www.hgwells.ro, grație internetului, acest "eden tehnologic" al viitorului.

Și astfel, răsfoiesc o revistă de calitate, un nou "Paradox" apărut în condiții grafice de ținută, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Timiș.
Având un format A3 color generos, cu 40 de pagini bine alcătuite, realmente profesional, revista "Paradox" cucerește din primele pagini orice cititor.

Redacția este alcătuită din membrii cunoscuți ai cenaclului: Dorin Davideanu, Laurențiu Demetrovici, Antuza Genescu, Daniel Haiduc și Laurențiu Nistorescu. Revista este ilustrată de Sergiu Nicola, Traian Abruda, Consuela Grigorescu, Sergiu Zegrean și la invitația redacției, subsemnata. De la articole despre istoricul cenaclului și implicit, revistei, conventii naționale și internaționale, apariții de cărți, schimburi culturale europene semnificative, fotoreportaje, până la proză science-fiction, semnează nume deja consacrate: Lucian Ionică, Laurențiu Nistorescu, Antuza Genescu, Dorin Davideanu, Cristian-Mihail Teodorescu, Viorel Marineasa, Marian Truță, Tony Chester (UK), Dușan Baiski, Liviu Radu, Györfi-Deák György, Silviu Genescu, Nicolae Strâmbeanu.

"Sensibilă la tot ce a însemnat în perimetrul său experiență modernă, literatura română are, fără îndoială, un compartiment rezervat și pentru experiența SF. Ca și în cazul fantasticului, un număr de scriitori de autentică vocație au migrat spre anticipație. Fascinați de resursele universului descoperit, ei s-au fixat temeinic pe noile coordonate. Alții, mai mulți decât s-ar crede, le-au intersectat sporadic, dintr-o curiozitate pasageră. Urmele lor există, răzlețite, pierdute câteodată în hățișul altor preocupări. Redescoperite, adunate laolaltă, ele imprimă anticipației românești un caracter aparte – de profesionalitate în sens literar, nu într-unul strict generic." scrie în cartea sa dedicată anticipației Mircea Opriță, mărturisire pe care o acceptăm necondiționat.

Science-fiction-ul rămâne un paradox sublim al timpurilor noastre pe care vă invit să-l descifrăm împreună.

Revista "Paradox" este promisiunea culturală materializată într-un mod profesional impecabil pe care bănățenii au făcut-o anticipației românești.