agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 2773 .



Petre Stoica.Voluptatea fragmentトビii
article [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [sibe ]

2009-04-05  | [This text should be read in romana]    | 



A scrie despre Petre Stoica presupune テョntr-o anumitト mトピurト riscul plasトビii テョn prima linie a existenネ嫺i cu toate elementele pe care aceasta le presupune: analizト, trトナre, luciditate, forネ嫗 de a privi pe gaura cheii fトビト reflexul テョnfiorトビii.
Poezia lui Petre Stoica oferト o alternativト la structura metaforicト a neomodernismului romテ「nesc legitimテ「nd prin dinamica formei interioare ce nu transpirト trトナri pトフimaネ册 ネ冓 窶徼emperamente aprinse窶*1 o analogie cu Mircea Ivトハescu . Acreditテ「nd prozaismul テョn detrimentul metafizicului se anticipeazト prin 窶彿ronie, teatralitate ネ冓 livresc experienta creatoare a generatiei 窶80窶*2. Jucテ「ndu-ne puネ嬖n putem spune cト poezia bトハトκ嫺anului acネ嬖oneazト ca buzduganul trimis de zmeu, un buzdugan ce are ca suport ideologic recursul la referenネ嬖alitate directト ネ冓 biografism.

S-a tot vorbit despre tehnica recursului la eveniment, metodト cristalizata テョn special de optzeciネ冲i, dar nu este oare aceasta o iniネ嬖ativト curajoasト de convertire a banalului テョn lirism, de o tehnicト a contrapunctului prin fragmentare ネ冓 reconstruire? Astfel, fiecare vers/poezie devine o partiturト ce are totuネ冓 o autonomie intrinsecト dar テョネ冓 lトビgeネ冲e sfera semanticト doar printr-o coeziune la nivel lexical.
La o aplecare atentト asupra primelor poezii ale lui Petre Stoica putem vorbi fトビト nici un risc al exagerトビii de o 窶忻ocaネ嬖e de miniaturist窶*3 a poetului care absoarbe detalii ca un burete transpunテ「ndu-le テョntr-o lume minimalト ce tinde sト se substituie realitトκ嬖i. Putem justifica acestea raportテ「ndu-ne la poemul 窶弖echi tテ「rg テョn Banat窶, construit prin forネ嫗 contemplaネ嬖ei, semn al unei conネ冲iinネ嫺 テョndelung cizelate . Intuim printre rテ「nduri ネ冓 patima unui revoltat (ce-i drept aceasta construitト pe niネ冲e repere mai mult implicite ale discursului poetic). Planeazト un aer biblic ca o fatalitate nostalgicト : 窶廴ugetul taurului gonind cutremura o clipitト pe cei / ce-nfulecau grトッiネ嬖 ネ冓 beau cu faネ嫗 spre nori, / ce fumau vorbind despre afaceri ネ冓 dragoste - / sau blestemau ネ冓 rテ「deau ネ冓 cテ「ntau / テョn zornトナtul monedelor aruncate / prin fum, pe tejghea窶
Toate acestea sunt semnele unei decadenネ嫺 asumate mai mult ca o stare de fapt, codificate ネ冓 aparent devitalizate, テョnsト chiar aceastト abstractizare avテ「nd rolul de a institui noi sensuri テョntr-o lume embrionarト ce nu se vede ci se intuieネ冲e.
Poezia lui Petre Stoica poate fi privitト ネ冓 din perspectiva lumilor paralele care comunicト prin interacネ嬖uni テョntre material ネ冓 imaterial ネ冓 テョn care detaliul devine pregnant printr-un viciu al utilizトビii : 窶廢ra o zi seninト de varト ,/ cテ「nd menta coloreazト テョn verde lumina窶
Sト fie doar o observaネ嬖e テョntre luciditate ネ冓 vis sau o テョncercare de criptare a tot ce ネ嬖ne de logic, テョnvトネuind totul cu o aurト hieraticト justificテ「nd pe de o parte normalitatea limitelor, pe de altト parte o complicitate テョntre lume ネ冓 poet テョn テョncercarea de a instaura un regim melancolic, ca o eschivare テョn faネ嫗 prezentului sufocant. Despre poezia de inceput a lui Petre Stoica ネ冓 mト refer aici la volumele 窶弃ietre kilometrice窶 窶廣lte poeme窶, 窶廣rheologie blテ「ndト窶 , s-a spus ca ar fi o sintezト テョntre Bacovia ネ冓 Ion Pillat, o poezie nostalgicト テョn care sentimentalitatea deceptivト se susネ嬖ne prin evocarea lucrurilor mトビunte ネ冓 invocarea vremurilor apuse, cu o atmosferト de oraネ provincial ネ冓 o tonalitate mai mult melancolicト ネ冓 aproape deloc nevroticト.
E greu sト テョncercトノ a croi vreo explicaネ嬖e care sト stea テョn picioare. Poetul テョネ冓 asumト statutul de bufon, se foloseネ冲e cテ「t poate de resursele subversiunii ceea ce face aproape imposibilト o decifrare a codului sトブ poetic.
Gheorghe Grigurcu afirmト: 窶 Poetica lui Petre Stoica e una a cotidianului, a banalului, a umilinネ嫺i. O democraネ嬖e liricト, de nu o atitudine de caritate テョl テョndeamnト pe poet a recupera acele fiinネ嫺 ネ冓 lucruri care cad dincolo de sfera nemilos restrictivト a poeticului, テョncト テョn bunト parte 窶彭istins窶, 窶彡lasicizat窶昶*4 Dar este vorba oare de o democraネ嬖e liricト sau de o mascト a ei, din spatele cトビeia poetul trage sforile dテ「nd impresia de verosimil ce penduleazト テョntre static ネ冓 dinamic.
Miza e totuネ冓 clarト : dinamitarea vechilor arhitecturi poetice printr-o poetizare a derizoriului, folosindu-se de 窶徇ateriale窶 ca テョngeri de gips, vechi gramofoane cu pテ「lnie, calendare ilustrate de la 1900, aparatul Agfe cu ネ崙ツトハit discret, un ネ嫗mbal ce nu mai seamトハト cu un ネ嫗mbal. Acestea pot fi instrumentele unui poet prin excelenネ崙 nostalgic sau テョncercトビi de recuperare a unui timp mitic, o privire peste umトビ ce se vrea o simplト incursiune retrospectivト sau de ce nu o experienネ崙 sapienネ嬖alト. Prezentul lui Petre Stoica seamトハト mai mult cu 窶忖n trecut sincronizat窶 テョn care poetul se regトピeネ冲e ネ冓 テョn care テョネ冓 テョnfige rトヅトツinile. Poate fi acesta un argument al テョntregii poezii care refuzト (risc sト spun) statutul retrograd al literaturii テョncercテ「nd un pas テョnainte dublat de o privire テョnapoi
Totul ネ嬖ne de o joacト テョntre semnificat ネ冓 semnificant, 窶彭e rupere de evenimenネ嬖al ネ冓 de concret, avテ「nd drept consecinネ崙 proiectarea pe un tトビテ「m al magicului, unde fiinネ嫗 テョネ冓 redescoperト statutul ingenuu al copilトビiei窶 (Mircea A. Diaconu)*5
Aproape orice text al lui Petre Stoica este o evitare a gテ「ndului morネ嬖i ネ冓 chiar aceastト coerenネ崙 vine ca o defulare, o apelare la imaginar pentru evadarea テョn lumi compensative guvernate de legi ce nu ネ嬖n de biologic. Trucarea realului テョnseamnト de fapt evitarea lui テョntrucテ「t acesta poartト cu sine conネ冲iinネ嫗 unui destin implacabil ネ冓 al unui timp ireversibil: 窶廰a uネ兮 mea nu se mai bate / nu mai aネ冲ept pe nimeni / pe masト mere ceapト ネ冓 o bucatト micト de carne uscatト / voi テョmpトビネ嬖 totul cu ネ冩arecii / beau puネ嬖n din vodca oraネ冰lui / versurile se tテ「rトピc テョngheネ嫗te/ 窶ヲ / la uネ兮 mea nu se mai bate / noaptea cテ「nd dorm / luna テョmi pune sub uネ卞 o scrisoare parfumatト / s-o citeascト geana ta de altトヅatト.
Din nou acea テョntretトナere a elementelor , o amortizare a 窶徭tトビilor tenebroase窶 prin calm, graネ嬖e, voluptate oniricト, antidotul unei efervescenネ嫺 maligne. Desigur , poetul pozeazト ネ冓 テョntr-un sceptic ce-ネ冓 cautト sfテ「rネ冓tul 窶 窶ヲlegaネ嬖-mト de picioarele / proprii tテ「rテ「ネ嬖-mト pe aleile iadului altfel / vト rup picioarele am zis窶 (Pe undeva テョn deriva), dar nu este decat un rol asumat, o diversiune cu efect vindecトフor, care vrea sト テョnsemne demistificare sau conネ冲iinネ嫗 inadaptトビii. Versurile acestea trebuie citite printr-o cheie conotativト, altfel riscトノ sト pierdem din vedere テョnsトκ冓 esenネ嫗 explicitト a poeziilor , dat fiind faptul cト Petre Stoica se foloseネ冲e de un parodic spontan, テョnveselitor, cu prelungiri absurde, un fel de joc 窶彭e-a rテ「su窶-plテ「nsu窶吮 : 窶愿ョmi place sト vト pun sub nas / adevトビuri pline cu praf de strトハutat窶. Existト aici ネ冓-un soi de sadism de facturト ironicト, un sadism diluat, candid, un produs mai degrabト al unui hテ「tru decテ「t al unui sadic. Prin urmare este o dezvelire voluptoasト テョn faネ嫗 oglinzii, un exerciネ嬖u al dedublトビii テョn scopul autocunoaネ冲erii, o eliberare de orice frustrトビi fトツutト テョntr-o manierト oarecum defensivト a cuiva care este sau dト impresia de sinceritate transpunテ「nd orice trトナre テョntr-un cod liric, disponibil numai celor care au ochi sト vadト

Mijloacele sale se orienteazト テョnspre conturarea unui 窶徭istem窶 poetic ce simte nevoia unei continue reinventトビi. Astfel se apeleazト la un alter-ego, care nu este decテ「t o altト vテ「rstト a poetului : 窶廝unica a fost candva テョn California acolo / oamenii cresc altfel de iepuri ce minunat / e la noi テョn Balcani bunica s-a テョntors de mult / melancolicト priveネ冲e acum pe fereastrト / daliile sunt niネ冲e capete de pudel din curte / adie miros de varzト bunica era o femeie / aproape テョnaltト sclipea ca alトノurile fanfarei / din chioネ冂 テョn orologiu e foarte foarte tテ「rziu / ネ冓 un vapor de aburi se scufundト テョncet テョn gravura de sus窶 (テ始 orologiu e foarte tテ「rziu)

テ始 poezia 窶 テ始 Europa noastrト cテ「ndva窶 ni se propune 窶徨everia unei Europe defuncte, romanネ嬖oase ネ冓 dansante, reduse la evanescenネ嫗 senzaネ嬖ilor care halucineazト copilトビeネ冲e窶 *6 : 窶弖ト jur am fost ネ冓 eu テョn Europa noastrト cテ「ndva / era テョn epoca anotimpurilor cu flaネ冢ete romantice / ネ冓 a domniネ冩arelor テョmbrトツate テョn rochii de nuanネ嫗 vaniliei窶ヲ窶 (テ始 Europa noastrト cテ「ndva) Iatト deci cum poezia poate テョngloba istoria nu din vreo convingere care sト dea de bトハuit ci din gratuitatea eliberトビii de orice tensiune. Se mizeazト pe o fragmentare pe axa temporalitトκ嬖i テョn care prezentul se テョmpleteネ冲e cu scurt-circuitトビi retrospective. Poeziile nu sunt ample istorisiri ci fragmente, bucトκ嬖 dintr-un puzzle voit incomplet, テョmpトビネ嬖t pe domenii ネ冓 vテ「rste. Totul este rodul unei luciditトκ嬖 ciclopice care refuzト a privi ansamblul de frica scトパトビii din vedere a detaliului. Prin urmare cテ「tト scindare a detaliului atテ「ta existenネ崙窶ヲ
Petre Stoica este un creator al unei dimensiuni lirice de o bogトκ嬖e amplト, cultivate printr-un rafinament ce poate aluneca prin faネ嫗 lectorului neexperimentat, obiネ冢uit cu stratul superficial al evenimentelor, scトパテ「ndu-i din vedere. Despre asta vorbeネ冲e ネ冓 Octavian Paler テョn cartea lui Daniel Cristea-Enache*7 ネ冓 anume faptul cト viaネ嫗 e formatト din detalii, nu din evenimente. Putem テョncadra aceastト viziune テョn chiar apartenenネ嫗 lui Petre Stoica la o modernitate ce cultivト anonimatul ca ultimト treaptト spre revelaネ嬖e.
Poezia alunecト ネ冓 pe o pantト a delirului dar se salveazト prin 窶彿nginerie creatoare窶. Nu-i greu a vedea cト acest delir vine dintr-o fricト autoprovocatト sau o accelerare a pulsului テョn scopul liniネ冲irii ulterioare

Aネ册zat cu sobrietate pe scaunul regizorului, luテ「ndu-ネ冓 destinul テョn serios, Petre Stoica テョネ冓 organizeazト tot scenariul poetic テョntr-un film prin focalizトビi aleatorii, scene derulate cu テョncetinitorul sau asocieri dintre cele mai insolite
Dincolo de orice comparaネ嬖e cu 窶彷astul teatral 窶*8 al lui Emil Botta sau 窶彗mprenta declinului窶*9, numitorul comun al poeziilor lui Geo Dumitrescu ネ冓 Petre Stoica , ultimul pare sト fie un poet suficient siesi , modern fトビト sト fie la modト care impune o zodie proprie a supravieネ孛irii prin dedublare ネ冓 raportare la elemente minimale窶ヲun veritabil poet al 窶徑umii de jos窶
Indubitabil poezia lui este ネ冂olitト pe bトハcile expresionismului german, fapt probat de o evoluネ嬖e a imaginii care se desfトκ冩arト テョntr-o primト fazト pe un singur plan, apoi se filtreazト prin diferite 窶徙glinzi窶 luテ「nd amploare chiar miza discursului (テョnsト nu e vorba de o mizト realト ci de un sinonim idealist al ei) 窶彡e devine din liniar bidimensional窶 *10
S-a vorbit de un impact expresionist ce nu a putut fi anulat definitiv ci doar parネ嬖al estompat テョn volumele din urmトフoarele decenii : 窶廾 casetト cu ネ册rpi窶 (1970), 窶廝unica se asazト テョn fotoliu窶 (1971), 窶彜ufletul obiectelor窶 (1972), 窶弋recトフorul de demult窶 (1975), 窶弑n potop de simpatii窶(1978), 窶弋ango ネ冓 alte dansuri窶(1989)
テ始tr-o direcネ嬖e contrarト , Ion Negoiネ嫺scu echivaleazト 窶徇elancolia窶 sau 窶徼risteネ嫺a窶 cu 窶徭cテ「rba moralト窶, テョntr-o poezie dominatト de aceste sentimente. Chiar ironia poetului este o ilustrare a neputinネ嫺i iar 窶彷aptele domestice ネ冓 administrative sunt nu numai scrutate de ochiul sumbru al melancolicului, ci cu adevトビat 窶彡テ「ntate窶 de cel menit sト suporte ネ冓 nu doar sト imagineze creator. Astfel pentru cel care 窶 テョn loc sト-ネ冓 exercite plin de glorie talentul - joacト domino cu agentul sanitar, idila oricテ「t de falsト, dar テョncト 窶徘oeticト窶 devine prozト sinistrト窶 *11 : 窶弃aulina se piaptトハト bem ネ孛icト fiartト ネ冓 discutトノ / despre structuralism ネ冓 despre viitoarea mea crescトフorie de melci窶
Aネ face diferenネ嫗 テョntre scテ「rba tributara realitトκ嬖i ネ冓 cea din cadrul universului paralel creat. Totuネ冓 vorbim de un poet care テョネ冓 窶愿ョmblテ「nzeネ冲e窶 toate elementele poetice , care are o conネ冲iinネ崙 textualト ネ冓 care テョネ冓 schimbト prin mトκ冲i concepネ嬖ile ネ冓 vテ「rstele. A afirma cト totul vine dintr-o manie (sト-i zicem primarト ネ冓 unilateralト) テョnseamnト a diminua cu mult nu numai intenネ嬖a poetului dar ネ冓 a operei テョn sine.
De remarcat ideea de 窶彡olaj* ce sugereazト un pas bトフut pe loc al evoluネ嬖ei, o incapacitate . Amestecul eterogen de sacru ネ冓 profan poate テョnsemna un moment de resemnare a unui histrion care テョネ冓 gトピeネ冲e prin nonacネ嬖une relaxarea interioarト, ba mai mult, se dezice chiar de rolul lui de demon jucトブネ : 窶廚ulcat テョn iarbト meditez la soarta omenirii / cトピcatul unui cテ「ine mト smulge din liniネ冲e // nea Costicト vine sト-mi tundト oile // dupト trecerea autobuzului テョmi pun chiloネ嬖i de baie / ネ冓 mト arunc テョn apele adテ「nci ale Neajlovului / ca de obicei テョnot テョmpotriva curentului窶ヲ窶 Nu e vorba aici de o revoltト ci de o conネ冲ientizare a inutilitトκ嬖i ca テョntr-o luptト cu morile de vテ「nt (Jurnal, III). Nu ni se oferト nici o tehnicト de resuscitare, doar un exemplu de asumare a repausului, a liniネ冲ii, ingredientele unei existenネ嫺 la limita normalitトκ嬖i. Desigur liniネ冲ea e tulburatト de o atitudine bovaricト, urmare a nerealizトビii, astfel trecutul apare ca tトビテ「m al voluptトκ嬖i ネ冓 beatitudinii unde totul ar fi fost posibil. De aici ネ冓 antinomia 窶徼impul trトナrii -timpul mトビturisirii窶 : 窶廢 timpul sト spun despre mine cテ「teva lucruri esenネ嬖ale / e timpul sト spun / cト nu am condus niciodatト o locomotivト cu aburi / cト nu am discutat niciodatト despre acea problemト delicatト / cト nu am dirijat niciodatト o orchestrト simfonicト / cト nu m-am bトビbierit niciodatト cu un brici neascuネ嬖t / cト nu am fost niciodatト cトピトフorit cu o vedetト de cinema窶ヲe timpul sト spun toate acestea / pentru ca exegeネ嬖i mei sト nu batト cテ「mpii / テョn anii cテ「nd s-or apuca sト-mi perie hainele窶
Iatト, deci, conネ冲iinネ嫗 propriei valori semn al unei maturitトκ嬖 ネ冓 a unei lipse de modestie justificate, accesoriu indispensabil unui poet adevトビat.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!