agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-03-14 | [This text should be read in romana] |
20 Iulie 2006
Lupta de 15 ani sa-si recupereze casele (aparut in Evenimentul zilei pe 20 iulie) Tiberiu LOVIN Elena Dacian si Simona Mehedinti au incercat, fara succes, sa-si recupereze casele confiscate de comunisti. Privita oarecum ca o boala cronica, retrocedarea proprietatilor confiscate de comunisti a fost izolata de stat in laboratorul justitiei, institutie desemnata sa descopere antidotul. Desi au avut sprijinul legilor promulgate dupa 1990, "medicii-judecatori" s-au dovedit neputinciosi in aplicarea unui tratament eficient. Desele poticniri de pe traseul dosarelor de revendicare au devenit motive ca marea masa a proprietarilor deposedati abuziv in cei 50 de ani de comunism sa acuze instantele. Neincrederea exprimata recent de ministrul justitiei, Monica Macovei, in legatura cu calitatea actului de justitie pare sa confirme acuzatiile lor. In invalmaseala de sute de mii de procese, timpul si volumul mare de munca au jucat roluri esentiale, ca fiecare dosar sa para o fila dintr-o poveste fara sfarsit. Doua nume de pe scoartele rufoase a tot atator dosare pot sta la baza unui studiu concis despre retrocedarea imobilelor nationalizate. Cazurile Elenei Dacian, fiica celui considerat la vremea sa "noul print al operetei", Ion Dacian, al carui nume este purtat de teatrul de profil, si cel al Simonei Mehedinti, nepoata celui care a pus bazele geografiei moderne, sunt doar doua exemple ale consideratiei aratate de justitie dreptului la proprietate. Proces taraganat Fara voia ei, Elena Dacian-Vladoianu s-a trezit candidata la Cartea Recordurilor pentru cel mai lung proces postdecembrist. Din 1991 se chinuieste sa obtina un imobil cumparat de tatal ei in 1949, an in care a si fost confiscat. Tribunalul Bucuresti a decis in 1994 restituirea in natura a casei de pe Bulevardul Dacia, numarul 41. Primaria Bucuresti nu a ridicat nicio pretentie asupra cladirii cu peste 40 de camere si teren de aproape 985 de metri patrati, recunoscand ca nu este proprietarul imobilului. Mai tarziu, in 1996, institutia condusa de Victor Ciorbea a decis vanzarea casei Elenei Dacian catre chiriasii care o ocupau. Sotii Emil si Viorica Lungeanu, procuror si judecator, impreuna cu antrenorul Florin Halagian au cumparat cladirea din centrul Capitalei cu cateva zeci de milioane de lei. Tranzactia s-a perfectat dupa ce proprietarul de drept a incercat sa obtina chiria de la cei care locuiau in imobil. Povestea s-a transformat intr-un dosar voluminos, dezbatut in zeci de termene pe fond si la apel, instante unde cazul a avut castig. Ajuns de trei ori la Curtea Suprema de Justitie, dosarul a fost intors, de tot atatea ori, la instantele inferioare pentru diverse completari. Elena Dacian sustine ca retrimiterea dosarului are legatura cu faptul ca unul dintre chiriasii deveniti proprietari pe casa tatalui sau, judecatoarea Viorica Lungeanu, lucra taman la Curtea Suprema de Justitie. Anul acesta, traseul procesului Elenei Dacian s-a schimbat. Ajuns din nou la Curtea de Apel, instanta a dat dreptate chiriasilor, contrar horararilor proprii din trecut. Elena Dacian spune ca decizia nu este nici de data aceasta intamplatoare. Judecatoarea Viorica Lungeanu lucreaza acum la Curtea de Apel. "M-au jefuit cu ajutorul instantelor de judecata" Curtea de Apel a hotarat luna trecuta ca Elena Dacian-Vladoianu nu are dreptate si casa revine familiei de magistrati Emil si Viorica Lungeanu, procuror si judecator, si antrenorului Florin Halagian. Reactia proprietarului plimbat de la o instanta la alta a fost vehementa. "Am fost jefuita cu ajutorul justitiei. Este incredibil. Initial primesc casa inapoi, dupa care are loc o noua nationalizare in 1996. Instantele dau verdicte contradictorii, iar eu pierd timp si bani pentru ceva care-mi apartine. Pentru ca afacerea cu chiriasii a fost parafata de Primaria Bucuresti, voi solicita acestei institutii sa dea jos numele tatalui meu, Ion Dacian, de pe frontispiciul Teatrului de Opereta", a punctat fiica artistului. Alte rude ale Elenei Dacian au depus un memoriu in parlamentul Germaniei. "Speram ca astfel sa ia sfarsit acest circ din justitia noastra", a mai afirmat Elena Dacian, proprietarul din acte al imobilului si recordmena unui proces de 15 ani. "Guvernantii au furat mana-n mana cu justitia" Presedintele Asociatiei Proprietarilor Deposedati Abuziv de Stat, Maria Theodoru, ne-a declarat ca oameni din justitie si din mafia politico-financiara sunt in spatele tergiversarii retrocedarilor. "De vina pentru situatia creata sunt toti cei care au guvernat, de la PDSR, PNTCD pana la PD si PNL. Toti au vrut sa puna mana pe o casa, o vila sau un hotel. In afara de politicieni sunt si procurori sau judecatori care au cumparat astfel de imobile ce trebuiau retrocedate. Guvernantii au furat mana-n mana cu justitia", a subliniat Theodoru. Tot presedintele organizatiei ne-a declarat ca pe rolul instantelor romanesti se afla peste doua milioane de procese, dintre care multe au ca obiect retrocedari de pamant sau de imobile. "Instantele judeca acum peste 200.000 de procese prin care se solicita retrocedarea imobilelor. Stiu ca 128.000 sunt pentru restituirea in natura. In Romania am castigat doar 10 la suta din totalul proceselor. Incercam sa ne facem dreptate in strainatate. Pe rol, la Strasbourg, mai avem aproximativ 10.000 de plangeri privind astfel de dosare, majoritatea legate de problema retrocedarii caselor nationalizate", a precizat Maria Theodoru. Fondul Proprietatea, refuzat Autoritatile statului roman au incercat sa gaseasca o solutie pentru despagubirea celor carora nu le pot restitui in natura bunurile luate de comunisti. Gaselnita se numeste Fondul Proprietatea, inventat de actualul guvern pentru a compensa revendicarile de proprietati ce nu pot fi restituite in natura. Ideea de a primi actiuni la tot felul de firme in locul averii confiscate a fost primita cu reticenta de pagubiti. Maria Theodoru a fost vehementa in contestarea acestei variante. "Vor sa ne dea actiuni pentru casele noastre? Mai bine le-ar lua guvernantii si ar pleca la mare cu ele. Sa le transforme in bilete de tratament si sa se relaxeze. Nu avem nevoie de ceva care nu valoreaza nimic pentru noi", a incheiat presedintele Asociatiei Proprietarilor Deposedati Abuziv de Stat, care sustine ca autoritatile continua sa-si bata joc de oamenii lasati fara case de regimul comunist, in loc sa ia decizia corecta de a le restitui proprietatile. "Ma judec de 13 ani cu monstrul ala" Povestea Simonei Mehedinti este similara cu cea a Elenei Dacian. Doar chiriasii sunt altii, tot cu nume sonore si relatii sus-puse: generalul SIE Gheorghe Toader si multimiliardarul Raoul Doicescu, patronul firmei BogāArt. "Cu monstrul ala (n.r. - Raoul Doicescu) ma judec din 1996. Cred ca acum are influenta si la Strasbourg. De 13 ani ma judec cu ei. Vreau casa in natura, vreau sa locuiesc in casa mea, nu in una cu chirie. Este o imbarligatura de groaza. Nu mai am putere. Este revoltator. Eu sunt o furnica, dar sunt milioane de oameni. Am trimis recent o scrisoare la Strasbourg, instanta care incearca sa ma convinga si ea sa accept banii", ne-a spus cu naduf doamna Mehedinti, care la cei 71 de ani lupta pentru mostenirea familiei. Chiriasa intr-o casa insalubra Simona Mehedinti Aslan a deschis procesele de revendicare pentru toate proprietatile in 1993. Exact in acel an a solicitat restituirea casei parintesti din strada Stefan Mihaileanu. Ca si in situatia Elenei Dacian, Tribunalul Bucuresti i-a recunoscut dreptul in 1996 si a decis ca proprietarul (ICRAL) sa paraseasca imobilul. ICRAL nu s-a supus hotararii judecatoresti pentru ca vanduse casa si terenul aferent cu o luna inainte de pronuntarea instantei, desi bunul se afla in litigiu. Pretul platit de generalul Toader si de multimiliardarul Doicescu a fost cu putin peste 70 de milioane de lei, echivalentul a 23.000 de dolari, adica pretul unui apartament la acea vreme. Singura solutia pentru Simona Mehedinti a fost deschiderea unui nou proces, dar de data asta impotriva celor care au cumparat casa: generalul Gheorghe Toader (n.r. - adjunct al fostului sef SIE Ioan Talpes) si multimiliardarul Raoul Doicescu, patronul BogāArt si bun prieten cu Adriean Videanu. Instantele romanesti au decis ca noii proprietari sunt cumparatori de buna-credinta. Mostenitoarea a refuzat banii si s-a adresat Curtii de la Strasbourg pentru a primi casa in natura. Pana astazi nu a primit nicio veste buna de la Strasbourg, doar sugestia sa accepte despagubirile financiare. Recent, Simona Mehedinti a trimis o noua scrisoare la CEDO (Curtea Europeana a Drepturilor Omului) prin care insista sa i se faca dreptate si sa-si primeasca bunul inapoi. Intre timp, locuieste cu chirie intr-o casa nationalizata, insalubra, pe care mostenitorul de drept a primit-o totusi in natura de la aceleasi instante care i-au refuzat solicitarea actualei chiriase. "Subalternii mei dau cu subsemnatul la DNA" Primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, s-a trezit la inceput de mandat cu un vraf urias de cereri privind revendicarea imobilelor nationalizate si a constientizat ca nu poate face fata. "Am propus Autoritatii Nationale pentru aplicarea Legii 10 sa permita constituirea a sase comisii de analiza a dosarelor, la nivel de sector. In acest fel, am estimat rezolvarea situatiilor in doi ani. Nu am inca aprobare", a motivat Videanu de ce se taraganeaza intocmirea unui dosar. "Imi este mila de angajatii mei de la departamentul juridic, care toata ziua lucreaza si apoi sunt chemati la DNA sa dea cu subsemnatul pentru ca sunt reclamati fie de proprietar, fie de chiriasi", a mai declarat Adriean Videanu. Loteria robelor si spaga repetata In ultima perioada, ministrul justitiei, Monica Macovei, a criticat actul de justitie si a motivat de ce priveste cu suspiciune mersul proceselor. La Targoviste, ministrul a marturisit ca nu mai intelege nimic din sumedenia de procese, exact ca majoritatea romanilor. Si tot Domnia Sa a comparat justitia cu o loterie, lansand astfel doua intrebari nerostite: trebuie sa cumperi biletul castigator sau doar sa ai noroc chior? Vorbind la modul general despre coruptia din justitie, Monica Macovei a declarat ca spaga mica luata de unii judecatori demonstreaza sociologic ca este un semn de repetabilitate. "Am declansat campania anticoruptie din sistem, dar aceasta actiune nu inseamna ca toata justitia este corupta", a precizat Macovei. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy